Autostrada Sibiu – Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, se apropie de un moment decisiv pentru continuarea lucrărilor în zona montană. Ministerul Mediului ar urma să emită în următoarele zile acordul de mediu revizuit, document necesar pentru obținerea ultimelor autorizații de construire și extinderea fronturilor de lucru pe sectoarele dintre Boița și Tigveni.
Anunțul a fost făcut vineri, 16 octombrie, de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor din partea USR. Finalizarea procedurii ar permite constructorilor să lucreze pe o suprafață mult mai mare a celor două secțiuni care traversează Carpații.
Acordul de mediu, ultimul pas înainte de autorizarea completă a lucrărilor
Potrivit lui Horațiu Cosma, procedura pentru revizuirea acordului de mediu a ajuns în etapa finală. După încheierea dezbaterilor publice, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) trebuie să răspundă observațiilor primite și să actualizeze documentațiile tehnice.
Ulterior emiterii documentului de către Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor va putea elibera ultimele autorizații de construire necesare pentru desfășurarea lucrărilor pe întregul traseu montan, cuprins între Boița și Tigveni, pe o lungime de aproximativ 70 de kilometri.
Blocajul administrativ a apărut în urma unor modificări ale traseului și ale soluțiilor tehnice adoptate în zone în care există riscuri de alunecări de teren. Aceste schimbări au impus actualizarea documentației de mediu înainte ca lucrările să poată fi autorizate integral.
Importanța documentului a fost subliniată anterior și de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a avertizat că lipsa autorizațiilor pentru întregul amplasament limitează activitatea constructorilor de pe ambele secțiuni montane.
Tuneluri, viaducte și poduri: cum avansează lucrările pe A1 Sibiu – Pitești
Chiar dacă accesul la toate fronturile de lucru este încă limitat, constructorii continuă activitățile pe sectoarele deja autorizate. Pe Valea Oltului, lucrările vizează tuneluri, poduri și viaducte, structuri esențiale pentru traversarea reliefului dificil.
La tunelul Boița 1 a fost străpunsă și a doua galerie. În cazul tunelului Balota, cu o lungime de aproximativ 500 de metri, au fost excavați circa 200 de metri. Tunelul Robești, care măsoară aproape un kilometru, a fost străpuns complet, iar constructorul a executat peste 200 de metri din căptușeala finală din beton.
Pe aceeași secțiune sunt în lucru 23 dintre cele 48 de poduri și viaducte prevăzute în proiect, inclusiv cele mai lungi două structuri ale autostrăzii.
Pe următorul sector montan, care traversează văile Băiașului și Topologului, urmează pregătirile pentru construirea tunelului Poiana. Cu o lungime proiectată de aproximativ 1,7 kilometri, acesta va fi cel mai lung tunel de pe Autostrada Sibiu – Pitești. Primele componente ale utilajului de forare de tip TBM, folosit pentru excavarea tunelului, sunt așteptate la portalul dinspre Sibiu.
În paralel, pe acest tronson continuă producția și montarea grinzilor pentru poduri, fabricarea inelelor de beton destinate tunelului Poiana și instalarea tablierelor metalice.
Cât de mult sunt limitate șantierele secțiunilor 2 și 3
Lipsa acordului de mediu revizuit și a tuturor autorizațiilor de construire afectează capacitatea constructorilor de a desfășura lucrările prevăzute în contracte.
Conform informațiilor prezentate anterior de șeful CNAIR, asocierea Mapa – Cengiz poate executa în prezent aproximativ 45% din volumul de lucrări contractat pentru secțiunea 2. Pe secțiunea 3, asocierea WeBuild – Tancrad are acces la aproximativ 30% din șantier, până la autorizarea integrală a tronsonului.
Documentația necesară revizuirii acordului de mediu a fost depusă de CNAIR la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) pe 12 august 2026, potrivit declarațiilor lui Cristian Pistol.
Cele două secțiuni au o importanță strategică pentru finalizarea Autostrăzii A1, deoarece traversează efectiv Munții Carpați și reprezintă o verigă esențială pentru asigurarea continuității circulației pe autostradă între București, Transilvania și vestul țării.
Odată cu emiterea acordului de mediu revizuit și obținerea autorizațiilor necesare, autoritățile urmăresc extinderea lucrărilor pe întregul traseu montan. Finalizarea proiectului ar contribui la îmbunătățirea legăturilor rutiere dintre sudul și vestul României și la conectarea mai eficientă a rețelei naționale de autostrăzi cu principalele coridoare europene de transport.
