
Proiect colosal pentru cea mai veche autostradă din România. Se va circula pe 3 benzi!
Licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind lărgirea la 3 benzi a autostrăzii București-Pitești va fi lansată în perioada următoare, după două licitații anulate anterior.
A1. Când circulăm pe 3 benzi?
Lărgirea la 3 benzi pe sens se impune de mai mult timp pe autostrada București – Pitești, autostradă unde capacitatea de preluare a fost cu mult depășită de câțiva ani, ambuteiajele fiind constante, în special înainte de intrarea în București.
Autostrada București – Pitești este una dintre cele mai aglomerate rute din România, cu precădere pe tronsonul Ciorogârla – Militari (Iuliu Maniu/intrarea pe Centura Capitalei) cozile întinzându-se, zilnic, pe minimum 3-4 kilometri, la orele de vârf, arată Profit.ro.
„Termenul prevăzut pentru realizarea studiului de fezabilitate privind lărgirea la trei benzi a autostrăzii București-Pitești este de 18 luni de la data semnării contractului”, au declarat, pentru adevarul.ro, reprezentanții CNAIR.
Ceea ce înseamnă că, în cel mai bun caz, dacă va fi aleasă o firmă câștigătoare în primăvara acestui an, studiul de fezabilitate va fi finalizat în toamna anului 2026, lucrările propriu-zise de lărgire a autostrăzii București-Pitești urmând a începe în 2027.
Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură, estimează că, în varianta optimistă, s-ar putea circula pe trei benzi pe autostrada București-Pitești, începând cu 2031.
„Mai întâi trebuie licitație pentru studiul de fezabilitate, apoi realizarea studiului de fezabilitate. După care trebuie să fie organizată licitația pentru execuția lucrării, iar apoi să se facă lucrările propriu-zise. Și trebuie și bani. Consider că licitația pentru studiul de fezabilitate va dura un an, iar realizarea studiului de fezabilitate se va face în doi ani, realist, cu tot cu aprobări. Pregătirea licitației pentru lucrări va dura minimum câteva luni, probabil 3-6 luni. Licitația pentru lucrări va dura și ea 1-2 ani, iar lucrările, minimum doi ani, în varianta optimistă. Deci, în cel mai bun caz, se va putea circula pe trei benzi, pe autostrada București-Pitești, din 2031”, a declarat Ionuț Ciurea.
Construcția A1 a început în 1967
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost construită în cinci ani, între anii 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu.
În 1964, Nicolae Ceauşescu solicita Direcţiei Generale a Drumurilor găsirea unei soluţii de fluidizare a traficului, dar şi mărirea vitezei de deplasare pe DN 7, între Piteşti şi Bucureşti. Studiul tehnico-economic realizat în 1966 arăta că se impune construcţia unui nou drum între Bucureşti şi Piteşti, oricare altă soluţie prelungind lungimea călătoriei cu 25 de km. Deşi Daciile din anii ’70 nu puteau să ajungă la asemenea viteze, Ceauşescu a dorit ca autostrada Bucureşti-Piteşti să poată face faţă unor viteze de bază foarte mari pentru acea perioadă, de 140 km/h.
La 4 februarie 1967, începea construcţia Autostrăzii Bucureşti – Piteşti, prima autostradă din România, denumită şi A1, care a fost proiectată de către specialiştii de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA), informează TIRMagazin.ro.
Lucrările de construcţie au fost finalizate în 1972, autostrada având o lungime de 96 de kilometri şi patru benzi de circulaţie.
Autostrada Bucureşti – Piteşti este amplasată pe Coridorul IV Pan-European de transport care traversează teritoriul României (Nădlac – Arad – Deva – Orăştie – Sebeş – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti – Feteşti – Constanţa).
La 22 mai 1968, în Agerpres se relata despre construcţia Autostrăzii Bucureşti-Piteşti: „recent, în graficul de execuţie a fost consemnată începerea turnării fundaţiei de beton a părţii carosabile din zonele Ioneşti şi Ciorogârla”.
În aceeaşi ştire se consemna faptul că pe şantierele autostrăzii erau utilizate staţii automate de preparare a asfaltului, combine de stabilizare a fundaţiilor, echipament electronic de control al diferitelor faze ale proceselor tehnologice, precum şi faptul că, potrivit proiectului, la sfârşitul anului urma să fie terminată construcţia sectorului Bucureşti-Ciorogârla-Petreşti, în lungime de 36 km.
Lucrările pe A1 au fost continuate în 1970
Potrivit unei alte ştiri Agerpres, preluată de ziarul „Scânteia” din 9 ianuarie 1970, şantierele Departamentului transporturilor auto, navale şi aeriene terminaseră executarea primelor două benzi de circulaţie ale autostrăzii care urma să lege Capitala de oraşul Piteşti.
„Noua arteră, în lungime de 100 km, va străbate cea mai mare parte din terasa Argeşului, în apropiere de localităţile Ciorogârla, Bolintinul, Ioneşti şi Găeşti. În scopul sporirii vitezei de circulaţie a autoturismelor până la 140 km pe oră, a tonajului, precum şi a siguranţei rutiere s-au amenajat pasaje denivelate peste liniile ferate ce pornesc din Bucureşti spre Craiova şi Giurgiu, curbe şi pante caracterizate printr-o mare vizibilitate, locuri de parcare. Odată cu primele zile ale anului 1970, constructorii au început lucrările cuprinse în faza a doua – executarea restului de două benzi de circulaţie”, era relatat în ştirea Agerpres.
Începând cu data de 11 septembrie 1972, pe autostrada Bucureşti – Piteşti urma să fie permisă şi circulaţia autocamioanelor de toate categoriile, cu excepţia trailerelor şi autocamioanelor de gabarit depăşit, care puteau folosi, în continuare, traseul drumului naţional nr. 7 Bucureşti-Găeşti-Piteşti, informa ziarul „România liberă” din 7 septembrie 1972. DN 7, prin Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti, este folosit şi ca rută alternativă în perioade de aglomerare pe Autostrada Bucureşti-Piteşti.
Multe reparații și câteva modernizări
Autostrada Bucureşti-Piteşti a suferit lucrări de reabilitare efectuate în perioada 1997-2000, precum şi mai multe reparaţii efectuate între anii 2002 şi 2004. În 2003, au avut loc lucrări de reparare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti pe tronsonul km 23-46, prin tehnica ranforsării.
După modernizarea ale cărei lucrări s-au încheiat în anul 2000, Autostrada Bucureşti-Piteşti a fost dotată cu trei noduri rutiere şi zece pasaje superioare noi (din totalul de 14 noduri rutiere şi 26 de pasaje). Modernizarea a mai presupus reabilitarea a cinci poduri de traversare, precum şi amplasarea a 210 km de parapet.
În 2004, au început lucrările de realizare a şoselei de centură din partea de est a oraşului Piteşti, de fapt o extindere a Autostrăzii Bucureşti – Piteşti. Centura ocolitoare a municipiului Piteşti (14 km de autostradă, cu două benzi pe sens) a fost dată în folosinţă în noiembrie 2007.
La 22 octombrie 2008, a fost inaugurat pasajul rutier subteran de la Bascov, judeţul Argeş, cu o lungime totală de 760 de metri, din care 230 de metri de tunel acoperit. Pasajul subteran de la Bascov face legătura între autostrada A1, care ocoleşte municipiul Piteşti prin est şi DN 7, asigurând fluidizarea traficului pe ruta Bucureşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu.
Proiect colosal pentru cea mai veche autostradă din România. Se va circuli pe 3 benzi!