
Probleme grave cu sistemul de reciclare SGR! Românii nu își pot recupera taxa de 50 bani.
După primul an complet de funcționare al Sistemului de Garanție Returnare, o treime dintre comercianți nu pot accepta încă ambalajele cu garanție, pentru că nu au contracte cu RetuRo, administratorul sistemului.
Românii au la dispoziție, în momentul de față, un total de aproximativ 5.200 de RVM-uri, acele aparate care „înghit” automat ambalajele cu sigla SGR și dau în schimb un bon în valoare de 50 de bani per ambalaj, potrivit informațiilor furnizate de RetuRO, administratorul SGR, pentru Economica.
Fruntași și codași la RVM-uri
Calculând în raportat cu numărul de ambalaje colectate în decembrie, spre exemplu, reiese că unui RVM i-ar reveni, în medie, 34.000 de PET-uri, 16.250 de doze de metal și 12.258 de sticle.
Potrivit ultimei raportări RetuRo, în decembrie, românii au returnat prin RVM-uri și manual 177,1 milioane de PET-uri, 84,5 milioane de doze și 63,7 milioane de sticle.
Pe județe, cele mai multe RVM-uri instalate – de obicei, de mari retaileri – se găsesc în: București (893), Ilfov (267), Cluj (221), Constanța (214) Prahova (207),Timiș 203, Brașov (192),Iași (179), Arad (140).
La polul opus, sunt județe precum Giurgiu (51 de RVM-uri), Ialomița (52), Mehedinți (58), Brăila (53), Caraș-Severin (51), Sălaj (46), Tulcea (43), Covasna (44).
Astfel, dacă raportăm totul la populație, reiese că, în București, sunt 893 de RVM-uri la 790.772 de locuitori, adică un RVM la 885 de oameni, în timp ce în Tulcea, unde sunt cele mai puține aparate, sunt 2.276 de oameni la un RVM.
Taxă de gestionare
Numărul RVM-urilor este în strânsă legătură cu numărul de magazine ale marilor retaileri, în contextul în care investiția într-un astfel de aparat poate ajunge la 30.000 de euro și peste.
Spre exemplu, Kaufland România, al doilea cel mai mare retailer din piață, după cifra de afaceri în 2023, a alocat, anul trecut, peste 7 milioane de euro pentru extinderea și întreținerea rețelei de automate de reciclare, retailerul având cea mai extinsă infrastructură de colectare separată din țară, potrivit ultimul Raport de sustenabilitate al companiei, aferent anului financiar 2023, din perioada martie 2023 – februarie 2024.
Este, așadar, de înțeles de ce unii comercianți, chiar dacă au multe magazine mari, preferă, pentru moment, să colecteze manual.
Investiția în RVM-uri este a comercianților, însă aceștia își recuperează în timp o parte din bani de la RetuRO, administratorul sistemului, prin așa-numita taxă de gestionare.
Oricum, din datele administratorului SGR, o treime dintre comercianți nu au semnat contracte cu RetuRO, ceea ce înseamnă că nu pot primi ambalaje SGR și nici nu pot returna banii pe acestea.
Rata de returnare – peste 50%
„În prezent, în Sistemul de Garanție-Returnare sunt înregistrați în total aproximativ 60.000 de comercianți, atât din mediul urban, cât și din mediul rural. Aproximativ 40.000 de comercianți dintre cei înregistrați au finalizat procesul de contractare cu RetuRO SGR, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare”, au transmis, pentru Economica, oficialii RetuRo.
În ultimele trei luni ale anului 2024, aproximativ 2.000 de comercianți au semnat contractul cu RetuRO pentru colectarea ambalajelor SGR.
De la lansarea sistemului de garanție returnare în România și până la finalul anului 2024, peste 3,36 miliarde de ambalaje au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 231.300 de tone de ambalaje. Din decembrie 2023 și până în decembrie 2024, peste 3,2 miliarde de ambalaje SGR au intrat în stațiile de reciclare, reprezentând 95% din cantitatea colectată, potrivit datelor RetuRO.
Rata de returnare în 2024 a fost de 55% în cazul PET-ului și dozelor și de 53% în cazul sticlelor, astfel că s-au returnat 1,8 miliarde de PET-uri, 841,9 milioane de doze din metal și 650,6 milioane de sticle.
Din acestea, cantitățile de ambalaje SGR intrate în instalațiile de reciclare au fost de 1,8 miliarde de PET-uri, 759,8 milioane de doze din metal și 589 de milioane de sticle.
Coada – problema sistemului SGR
Cea mai mare problemă a acestui sistem de colectare, oricând de benefic ar fi societății sau naturii, e că, mai mereu, aparatele de colectare sunt pline și, deseori, se creează cozi foarte mari de așteptare. De vină ar fi firmele care se ocupă de acest întreg proces, care nu fac față.
Cei care sunt responsabili de sistem par că au învățat din greșeli și anunță că vor face mai multe schimbări, în 2025. Totul, pentru a se asigura că oamenii pot să recicleze eficient fără să stea la coadă zeci de minute.
Mai exact, vor fi dezvoltate alte forme de colectare a ambalajelor pentru care cetățenii primesc 50 de bani.
Așadar, astfel de aparate ar trebui să apară și în alte zone din oraș, nu doar lângă supermarketuri sau mall-uri. Momentan, cozile sunt deseori mari la aceste centre de comerciale, situație care îi exasperează atât pe clienți, cât și pe angajații magazinelor.
RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).
RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.
Foto: Inquam Photos / George Călin
Probleme grave cu sistemul de reciclare SGR! Românii nu își pot recupera taxa de 50 bani.