23 februarie, 2020

Related Articles

21 Comentarii

  1. 1

    Aurel

    Felicitările mele pentru Doamna Arhitect! Sper sa revină în Pitești cu o perspectiva proaspătă căci după 1989 orașul s-a dezvoltat foarte mult, haotic, mai înghesuit, fără respect pentru spatiile publice. Faptul ca idilizeaza descurcareala din comunism când vecinii își împrumutau oua și zahar este o greșeală de abordare. Sa nu uitam ca exista foarte multa suspiciune între vecini de teama sistemului impus de Securitate, de faptul ca vecinii se ascundeau atunci când se descurcau sa ia mai multe produse alimentare pe sub mână sau când primeau pachete de la țară pentru a nu fi constrânși sa dea și vecinilor mai puțin norocoși, de aici și mici sau mari invidii și dușmanii. Ce frumos mai era? 🤣

    Reply
    1. 1.1

      Adriana

      Aveti deplina dreptate si eu va impartasesc parerea pe deplin. Daca doriti, va pot inmana articolul meu pe aceasta tema (din pacate, accesarea lui pe site-ul jurnalului Europe-Asia Studies este foarte scumpa, nu ma astept ca cineva sa plateasca suma aceasta ridicola pentru a-l citi). Adresa mea de email este afisata public pe site-ul Universitatii din Glasgow.

      Reply
    2. 1.2

      agop

      Eu sper ca arhitectii, urbanistii si, cu precadere politicienii locali, sa inteleaga ceva din analiza Adrianei. Nici nu isi dau seama ce noroc au sa primeasca atatea date gratis.

      Reply
  2. 2

    Cristina

    Felicitari! Si asteptam rezultatele studiului

    Reply
  3. 3

    Anonim

    Felicitări Adriana ! Ne putem mândri cu tine, cu ceea ce ai realizat. Te îmbrățișez cu drag și te așteptăm ACASĂ .

    Reply
    1. 3.1

      Adriana

      Multumesc mult, ce ma bucur sa aud cuvantul ‘cu drag’ langa cel de ‘acasa’ 🙂

      Reply
  4. 4

    Anonim

    Ce deosebire față de o altă ,,plecată” care a scris, nu demult, niște enormități despre Pitești. Bravo, Adriana!

    Reply
    1. 4.1

      Adriana

      Va multumesc 🙂

      Reply
  5. 5

    Dora

    Un demers exceptional menit sa scoata cumva Pitestiul dintr-un anonimat nemeritat insa tare ma tem ca rezultatele acestui studiu complex nu va face decat sa scoata in evidenta partea hada a acestui oras. Indraznesc sa cred ca este si o localitate atipica imposibil de a i se aplica o trama asemanatoare vreunui municipiu neocomunist. In orice caz in ultimele luni s-a vorbit mult despre intentia unor administratori ai urbei despre conceptul ,,smart city”. Evident ca oamenii acestia au citit mult Isaac Asimov sau Carl Sagan insa nu au dat cu nasul de ,,Pasarile” lui Alfred Hitchcock. Avem o multime de ciori ( marea majoritate inaripate) pe care pitesteanul care alcatuieste baza societatii le-a luat ca exemplu bun de urmat. Aspiratia catre cer este inaltatoare pentru ca promite ca ceva sa pice de sus. Un ajutor social de la primarie, o galetusa si o plasa cu zahar si ulei, un mic cu bere in Piata Milea sau orice altceva., Pana la urma un noroc chior derivat din sansa extraordinara de a trai in Pitesti.
    Imi aduc aminte cu placere de tanara arhitecta cu ochii aceia mari si albastri venita la Institut si pe care toti o priveau cu multa curiozitate pentru felul diferit de a se raporta la ,,Divizia Panzer” de la etajul 8. Mahu te admira la fel si Ilse sau Andrei insa erai o curiozitate greu de inteles pentru Soare, Multesti ,Naum sau Manu. In fine, erau ultimii ani ai lui Ceausescu si ajunsesem sa ne ferim atat cat puteam de a mai barfi pe hol la o tigara minunatele realizari ale Epocii de Aur. Stii ca aproape de epilog ne montasera interfoane in fiecare birou sub pretextul ca ne va fi mai usor sa comunicam intre compartimente chiar daca aveam telefoane prin centrala. Ma distrez si acum la gandul ca a fost un demers pe care l-am tratat cu multa compasiune stiind ca acele dispositive erau niste echipamente de ascultare ambientala. Tavi Rusu si-a luat-o rau cand a venit cu chipul tumefiat de la o intalnire cu Securitatea pentru ca era cel mai inversunat dizident al acelui stabiliment. In fine, anii au trecut, tu ai plecat, iar Pitestiul a devenit un obiect de studiu necesar unui proiect stiintific valoros si util.
    Sa-ti spun cum se vede acest oras pe care l-am vizitat recent si care din pacate abia daca mai are suflu incat sa abureasca oglinda. Iti propun si un concept care sa defineasca acceptabil ,,estetica” acestui oras: ,,Kitsch eclectic”. Nu exista dupa parerea mea ceva mai adecvat in stare sa explice din punct de vedere architectural halul in care s-a transformat un Pitesti cochet si curat intr-un balci mizerabil care cu usurinta s-ar putea numi comuna.
    Am sa-ti spun ce s-a intamplat dupa 2007 cand se presupune ca ai plecat asemeni multor altora sa iti construiesti o cariera demna de cultura, aspiratiile si pregatirea ta. Perioada aceea a fost marcata de rotopercutanta. O scula care inca mai bantuie peretii blocurilor pe care ii stii pentru a face gauri. Multe gauri…Uneori este inlocuita cu un pickamer sau pur si simplu cu un ciocan manuit cu naduf pentru a mai sparge un perete despartitor in care sa isi faca loc un mic bar pentru ca bucataria a migrat obligatoriu in balcon. Locuintele pitestenilor au abordat arcada cu spoturi si geamurile termopan de culoare alba. Baile acelea mici pe care le stii au ramas la fel insa sunt pline acum de Jacuzzi, oglinzi si luminite multicolore care ofera senzatia unui lift de hotel din Dubai. Decoratiunile interioare prezinta o multitudine de elemente procurate din ,,galeriile de arta” din oras si care ofera de la ceasuri de perete cu rama aurita la statuete din gips sau icoane catolice din argint, majoritatea made in China sau Turkey. Se mai cumpara de la Slava mobilier classic Ludovic al XVI-lea din lemn stratificat si acrylic insa fiind mai usor este simplu de transportat pe scarile blocurilor. Si sa uit de magneti…Frigiderele pitestenilor sunt pline de suvenirurile care sa le aminteasca de locurile pe care le-au bantuit. Am remarcat ca lipseste din oferta conceptul de biblioteca in acceptiunea clasica a subiectului. Adica acel element de mobilier care se presupune ca servea unui scop bine stabilit. Noua destinatie este pentru statuete si pahare cu picior care sa justifice apartenenta la un statut special. Nu lipsesc insa cartile. Ele nu se mai achizitioneaza de la Librarie ci din Mobexpert. Sunt elemente de recuzita fiind de fapt niste cutii de carton care le imita avand coperte caserate cu titluri din literatura universala. Platon sau Orwell coabiteaza acceptabil cu Ochiul lui Allah cumparat de la Bazar dar pus sa se holbeze ciclopic din spatele vitrinei de sticla menita sa protejeze de praf cartile valoroase si goale de miezul paginilor celebre. Pitesteanul a evoluat odata cu debransarea de la sistemul centralizat de utilitati insa cu sacrificii mari pentru un confort sporit. A fost un salt necesar care i-a oferit sansa unui plus de civilizatie si o noua dimensiune a pozitionarii sociale. Acesta s-a facut tot cu utilajele mai sus mentionate si a venit la pachet cu amenajarea interioara facuta de echipe de designeri evoluati si ei din faiantari si gipsari. Pitesteanul este inventiv si a trebuit sa se adapteze vremurilor in schimbare. In perioada cand tu ai plecat am avut ocazia sa cunosc un ,,designer” dintr-o agentie de publicitate care a fost macelar cu cateva luni inainte de a-si deschide firma insa nu este o exceptie cand primar este un fost frezor de la Negru de fum care si-a facut studiile la 67 de ani…Acest personaj este responsabil alaturi de inaintasul sau de cea mai mare extintie vegetala a unui oras din Romania. Sa cauti despre Proiectul de reabilitare urbana a comunei Pitesti pentru ca nu poti face un studiu aprofundat fara aceasta Gomora. Daca ai amintiri legate de arborii pitesteni afla ca au cazut prada drujbelor (undeva la 80 la suta dintre acestia) pentru a face loc unor parcari auto prin hacuirea trotuarelor. Teii si Castanii au fost cele mai praduite esente fiind valorificate efficient de firmele afiliate primariei. De fapt in Pitesti exista undeva la 2,5 masini per familie pentru ca deplasarea motorizata face parte din civilizatie. Nu conteaza daca omul de rand isi duce punga de gunoi la pubela in portbagaj sau da o fuga la vecina de la blocul celalalt cu SUV-ul si in papuci de casa. S-au realizat si piste de biciclete care incep de undeva si se termina nicaieri asa cum in zona centrala circulatia acestora este strict interzisa. Padurea Trivale a pierdut si ea cam 70 la suta din arbori pentru a face loc unor immobile grotesti care nu au nicio legatura cu strategia de urbanism a unui oras. In ele locuiesc preponderent cei care au speculat prin furt si coruptie valorile capitalismului si s-au izolat atat cat au putut de plebeii ramasi la bloc. Circulatia in Pitesti este haotica in sensul ca la orele de varf toate intersectiile sunt blocate iar educatia civica lipseste cu desarvarsire. Pitesteanul obisnuit petrece undeva la 1,5 ore pe zi in traffic si cam tot atat la pacanele sau la seriale turcesti. Se mai fac si exceptii cand renunta la masina pentru a deveni pieton insa se dovedeste o meserie riscanta intrucat toate ziarele au rubrica ,,Mortul zilei”. Este de la sine inteles ca in Pitesti exista macar o victima pe zi din accidente rutiere aspect ce se explica printr-un cumul de factori ai emanciparii sociale. Scriai despre comunicarea dintre locuitori inainte de 89. Si astazi exista numai ca a imprumutat o serie de elemente aborigene care pot fi interpretate indifferent de dialect sau cultura. De exemplu ridicarea stergatoarelor unei masini inseamna ca ai ocupat abuziv un loc de parcare, iar daca ai portierele zgariate cu cheia sau ai masina blocata se presupune ca la urmatoarea abatere vei fi jucat in picioare de proprietar. Cladirile vechi sunt in proportie covarsitoare ruine ale caror elemente de arhitectura de pe fatada le poti identifica printr-o prospectie arheologica in situ pe trotuar. Exista insa in zona centrala versiunea pitesteana a Borough Market plina de eleganta si cu un puternic accent urban. Pietonii nu pot evita contactul cu chilotii de dama, coroanele de flori din plastic, tigrisorii din ipsos sau jucarii care invadeaza cu generozitate trotuarele. In Piccadily Circus din intersectia din Targul din Vale ai toate sansele sa astepti mult si bine daca nimeresti vreun exemplar de la Politia Metropolitana transformat intr-un element statuar fara soclu dar fluierand a prostie pura. Cam o data pe an, in primavara, Nordul Pitestiului se confrunta cu Musonul care aduce revarsarea paraielor din cauza unei ploi mai rebele. Este un fenomen care transforma strazile in canale venetiene si creaza senzatia ca masinile sunt conduse de gondolieri. In ultima mea vizita prin Pitesti in sezonul secetos am numarat cel putin o suta de stabilimente pentru jocuri de noroc ( means pacanale). Ele reprezinta divertismentul de baza al melteanului care a emigrat de la tara lasandu-si furca rezemata de grajd si gradina parloaga pentru a deveni orasean. Dealtfel fostul Hotel Muntenia, symbol al orasului, o sa devina replica lui Empire Casino de pe Leicester Square. Mai asteapta un pic si vino sa vezi ..Avem si linie de metrou cu plecare de la fosta cofetarie Magnolia si sosire la Institutul Proiect insa vei avea ocazia odata coborata in maruntaiele pamantului Galeriile Marro apartinand lui Marian si Rodicai pline de ursarii si arome fetide. Este replica adanca pentru Victoria & Albert Museum insa cu capodopere vii. Sa nu uit de gara Pitesti cea care se afla in locul celei vechi si deserveste 4 trenuri pe zi blocand total traficul in nodurile de circulatie ale orasului pentru a asigura naveta cersetorilor din Merisani, Schitu Golesti si Campulung pe relatia Calinesti – Patroaia. Altfel pe calea ferata intens circulate mai trece o data la o suta de ani trenul funerar al unui rege spre uimirea supusilor din boschetii de langa terasament.
    Asadar, in linii generale, sper ca aceste cateva elemente pe care ti le-am descries sa-ti fie de un real ajutor pentru reusita acelui proiect de care nu ma indoiesc ca va starni multe dezbateri in domeniu.

    Reply
    1. 5.1

      Boni

      Un cârnat sociologic. Ai mai ,,evoluat” pe aici. Lasă-ne! Nu te compari cu Adriana nici la degetul cel mic! Ai generalizat grotesc, artificial, din dorința de a epata! Ești răsuflată! Noi avem nevoie de critici corecte și constructive nu de fițe cosmopolite.

      Reply
    2. 5.2

      mihnea

      Da.Analiza ta este corecta.Cred ca esti plecata din Pitesti sau ai calatorit mult i n vestul Europei.Aprob 100% editorialul tau.Aceasta este adevarata fata a orasului.Ca si argument pot aminti doar numarul turistilor din Pitesti ceva egal cu zero.Parcul industrial ar fi fost prima prioritate a orasului dar s -au ales alte proiecte ca fantana cantatoare sau raul albastru ce brazdeaza centrul.

      Reply
    3. 5.3

      Anonim

      Dora, ceea ce spui este si trist, si induiosator, si revoltator… si din pacate cam adevarat. Imi dau seama ca ma cunosti, cum cunosti si viata Institutului dupa numele pe care le mentionezi. Domnul Rusu, ce inginer extraordinar! Doamna Ilse, domnul Andrei (nu mai e, din pacate), Andreea, ce nume dragi. Saga demolarii zidurilor isi va primi verdictul la primul cutremur major, de care mie personal imi este teama, marturisesc.

      As vrea sa ii raspund si lui Boni: limba romana este foarte expresiva, unele expresii sunt cu adevarat savuroase, precum al tau ‘carnat sociologic’ 🙂 Dar as vrea sa spun ca e pacat ca sociologia este discreditata ca stiinta sociala pentru ca este de fapt cea mai periculoasa arma impotriva manipularii. Facultatea de sociologie de abia a supravietuit atacurilor lui Ceausescu. La fel si in Marea Britanie acum, sociologia este discreditata pentru ca nu convine celor care ne spun ca economia de piata lucreaza cel mai bine pentru noi toti, aceeasi care nu observa sau nu le pasa ca inegalitatile si saracia din ce in ce mai mare.

      Reply
  6. 6

    Daniel Marinescu

    Felicitări Adriana! Ma bucur pentru tine și îți urez împlinirea viselor! Mult succes și… spor în activitate.

    Reply
  7. 7

    mihnea

    Pai In comparatie cu Mioveni,Pitesti este varza.Nu mai are economie fiind un oras de duzina.Ce oportunitati ofera unui tanar?Marea majoritate a tinerilor au plecat din cauza proastei administrari,preocuparea primarilor fiind mereu spre cei in varsta .Motivul este usor de ghicit : Votul ! Nu fac o coparatie cu alte orase din tara pentru ca iese si mai rau.Este la nivelul oraselor din sud si Moldova,capusate de baroni locali si interese rosii.

    Reply
  8. 8

    cristina

    te-au bagat la subsol Adriana…Deranjezi si tu si cei realisti de pe aici…Articolul tau a disparut din prima pagina..

    Reply
    1. 8.1

      George Olteanu

      Sunteți amuzantă. E normal, pe măsură ce apar noi articole. Nu credeam că o să dau asemenea explicații, dar uite că se întâmplă :))

      Reply
      1. 8.1.1

        cristina

        adica sa inteleg ca articolul cu pricina este absolut neinteresant din moment ce a fost dus in zona underground.

        Reply
        1. 8.1.1.1

          George Olteanu

          Înțelegeți ce doriți 🙂

          Reply
  9. 9

    Adriana

    As dori sa fac doua precizari, una acum, a doua mai tarziu. Multumesc mult pentru aprecieri, Cristina. Sincer insa, trebuie sa marturisesc ca ziarul Argesul a fost foarte deschis si primitor privind propunerea mea de a scrie acest modest articol de presa – nu pot decat sa le multumesc si sa ii felicit ca practica o presa libera in care oricine poate sa exprime o opinie personala.

    Reply
  10. 10

    Viorel

    Iata o idee buna, acest studiu despre increderea in oameni si in institutii si mai ales despre faptul cum a evoluat ea in 10 ani. Sunt foarte curios intr-adevar si tare as dori cumva ca rezultatul acestui studiu sa ajunga si la aceste institutii si in mod deosebit la o pozitie care poate influenta activitatea acestora in sensul ‘pro cetatean’ si nu doar un mod birocratic de a respecta normele in vigoare in cel mai bun caz.
    Argesul.ro ne poate ajuta cumva cu asa ceva ?

    Reply
    1. 10.1

      George Olteanu

      Articolul a fost promovat pe grupuri bine țintite, să vedem dacă au aflat și autoritățile 🙂

      Reply

Comentează şi tu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site deţinut de SC Argeşul Liber S.A.