Industria auto din România se confruntă cu un declin care pune presiune pe producție și pe locurile de muncă. În acest context, Ministerul Economiei a elaborat un document cu măsuri menite să sprijine uzina Dacia de la Mioveni și să îmbunătățească competitivitatea producătorilor locali. Printre soluțiile propuse se numără reducerea costurilor cu energia și continuarea programului Rabla până în 2030.
Producția auto încetinește, iar Dacia resimte efectele crizei
După un 2024 în care România a depășit pragul de 560.000 de autovehicule produse, industria auto a intrat pe o traiectorie descendentă. Situația s-a deteriorat în prima jumătate a anului 2026, când producția a scăzut cu 12,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate în documentul citat.
Dacă tendința se menține, uzina Dacia ar putea încheia anul cu o producție de sub 250.000 de unități. Evoluția reflectă dificultățile cu care se confruntă constructorii auto, pe fondul reducerii comenzilor și al presiunilor tot mai mari asupra costurilor de fabricație.
Problemele nu se limitează la halele de producție. Încetinirea activității afectează și furnizorii, transportatorii și celelalte companii dependente de industria auto.
Disponibilizările amplifică îngrijorările din sector
Declinul industriei auto s-a reflectat deja în piața muncii, unde au fost pierdute peste 1.700 de locuri de muncă, conform informațiilor din materialul de referință.
La Mioveni, Dacia a recurs în 2026 la două campanii de plecări voluntare, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro și citate în articolul-sursă.
Evoluțiile readuc în atenție vulnerabilitatea unui sector important pentru economia României, în care schimbările de strategie ale marilor constructori pot avea efecte directe asupra angajaților și asupra întregii rețele de furnizori.
Energia scumpă și fiscalitatea afectează competitivitatea României
Documentul elaborat de Ministerul Economiei identifică mai multe obstacole care reduc atractivitatea României pentru producția auto. Costurile ridicate cu energia, presiunea salarială și fiscalitatea sunt printre problemele semnalate.
În paralel, România concurează cu piețe precum Maroc, Turcia, Spania și Slovenia, care încearcă să atragă investiții și să își consolideze poziția în industria auto.
Una dintre măsurile propuse de autorități vizează elaborarea unei strategii energetice prin care companiile să poată beneficia de costuri mai reduse. Obiectivul este crearea unor condiții mai bune pentru producătorii locali și limitarea dezavantajelor în raport cu fabricile din alte state.
Programul Rabla, între soluțiile propuse de autorități
O altă direcție inclusă în document privește prelungirea programului Rabla pentru intervalul 2027-2030, cu posibilitatea revenirii la bugete mai mari.
Programul este relevant pentru piața auto deoarece stimulentele acordate cumpărătorilor pot influența cererea de vehicule noi. Cu toate acestea, efectul asupra producției din România depinde de modul în care va fi conceput mecanismul de finanțare și de măsura în care acesta va susține industria locală.
Planul mai prevede o posibilă exceptare a vehiculelor comerciale ușoare de la obligația utilizării tahografelor în transportul național.
Deocamdată, propunerile trebuie diferențiate de măsurile adoptate oficial. Calendarul și forma finală a eventualelor schimbări vor depinde de deciziile autorităților.
Șeful Renault cere măsuri concrete pentru industria europeană
Inițiativa Guvernului vine după criticile formulate de François Provost, directorul Renault Group, la adresa actualei formule a programului Rabla.
Acesta a atras atenția asupra riscului ca subvențiile finanțate din bani publici să sprijine achiziția unor automobile importate din afara Europei, în loc să contribuie mai eficient la dezvoltarea producției europene.
Mesajul transmis de conducerea Renault readuce în discuție rolul politicilor publice în protejarea investițiilor industriale și în susținerea producătorilor care operează în România.
Pentru uzina de la Mioveni, competitivitatea nu depinde doar de cererea de pe piața internă, ci și de costurile de producție, de comenzile externe și de deciziile strategice ale grupului din care face parte.
Ce miză are planul pentru viitorul uzinei Dacia
Măsurile analizate de Ministerul Economiei urmăresc să răspundă unor probleme care depășesc situația unei singure fabrici. Reducerea costurilor, stimularea cererii și îmbunătățirea condițiilor de operare ar putea contribui la consolidarea industriei auto din România.
Rămâne însă de văzut ce propuneri vor fi transformate în decizii concrete și când vor putea produce efecte. Pentru Dacia, dar și pentru furnizorii și angajații din sector, evoluția producției în următoarele luni va fi un indicator important al direcției în care se îndreaptă industria.
Miza este păstrarea capacității de producție și a investițiilor într-un context internațional tot mai competitiv, în care costurile și politicile industriale pot influența decisiv localizarea viitoarelor proiecte.
Sursa: Cotidianul.ro
