Sărbătoare românească la Cremona

Motto: „Pe Argeş în gios,/ Pe un mal frumos…”

Există oameni, argeşeni, în particular, care sărbătoresc Ziua Naţională fără să creadă în Marea Unire, deşi au aprins în anul Centenarului o sumedenie de… flăcări. Dar există oameni, argeşeni, în particular, care, „cu focul lor în vine”, cred şi cinstesc meleagurile străbune, spaţiul mioritic, năzuinţele seculare ale înaintaşilor şi jertfele acestora pentru clădirea statului român unitar, independent şi modern.

Sorin Mazilescu a captivat asistenţa

Asemenea oameni, iubitori de „tot ce mişcă-n ţara asta: râul, ramul”, şi-au exprimat, zilele trecute, preţuirea pentru trecutul istoric al românilor departe de ţară, la Cremona, în inima latinităţii – Italia, în dulcele grai românesc, alături de prietenii italieni. „Sărbătoarea românilor de pretutindeni” face parte dintr-o lungă serie de manifestări pe care Asociaţia Culturală Italo-Română „Orizzonti latini” din Cremona, condusă de profesoara Silvia Enache-Simonca, le organizează în cadrul comunităţii româneşti. Sub patronajul Consulatului Român General din Milano şi în colaborare cu diferite instituţii publice şi private din Italia, aceste evenimente au scopul de a promova cultura, tradiţiile şi valorile româneşti în Peninsulă, oferind, totodată, cetăţenilor români interesaţi şi un leagăn afectiv, o bună oportunitate de a se afirma socio-cultural în comunitatea de adopţie.

În prima parte a evenimentului, oaspeţii au făcut cunoştinţă cu frumuseţile Argeşului, într-o conferinţă susţinută de lect. univ. dr. Sorin Mazilescu, de la Universitatea din Piteşti, cu tema „Tradiţie şi spiritualitate românească în anul Centenarului”. Înainte de a-i captiva cu farmecul plaiurilor natale, acesta le-a spus italienilor (cremonezilor) povestea celor două celebre viori, Stradivarius şi Guarneri, originare din Cremona, care au ajuns în mâinile unor mari artişti români. Profesorul şi folcloristul Sorin Mazilescu a proiectat în sala de spectacole a Palatului Cittanuova din Cremona căluşul de la Bârla, tehnici de olărit şi de confecţionat butoaie din zona Argeşului şi a Muscelului, promovând şi mult râvnitul caşcaval de Brăduleţ. Însă punctul culminant al conferinţei sale a fost proiectarea unui film din arhiva personală realizat în anul 2012 la Muzeul Goleşti, prin care folcloristul argeşean a reconstituit o nuntă tradiţională românească din perioada interbelică din zona Galeşul de Argeş. Îmbrăcaţi în costume populare, soţia Diana şi fiul Teodor l-au susţinut din sală, alături de alţi argeşeni prezenţi, membri ai comunităţii româneşti, mândri de comorile spirituale ale zonei de origine.

Sorin Mazilescu (dreapta), în inima latinităţii

Dans, concurs, emoţii

După conferinţă, scena a fost luată cu asalt de echipa de dansuri populare a româncuţelor din Cremona, coordonată de Cristina Toader şi Costi Sese. Cu trandafiri în codiţele împletite, cu ii strânse la brâu, cu obrajii îmbujoraţi de atâta copilărie, fetele noastre au dansat Ciuleandra, au cântat şi au recitat poezii despre copilărie în limba străbunilor, sub privirile încărcate de nostalgie ale părinţilor, ale familiilor.

Colegii şi prietenii lor mai mari au participat apoi la un concurs de istorie intitulat „Pe urmele lui Badea Cârţan în Italia”, la sugestia lui George Paval, membru activ al Asociaţiei „Orizzonti latini”. Este vorba despre copiii români care studiază Limbă, cultură şi civilizaţie românească la Institutul Comprensiv Cremona 1 şi la Liceul „S. Anguissola” din Cremona (regiunea Lombardia) şi care au decis să se întreacă într-ale istoriei României. Aceiaşi copii au expus atât desene şi picturi proprii dedicate Centenarului, cât şi lucrări ale colegilor  din alte regiuni ale Italiei: Toscana (prof. Vivianne Gherghel), Pulia (prof. Ana-Maria Tomaziu), Sicilia (prof. Mihaela Petrea). Toţi participanţii au fost premiaţi de asociaţia organizatoare „Orizzonti latini”; de la Geanina Paval, membră a asociaţiei, elevii de liceu au primit, în plus, cărţi româneşti ale unor autori de referinţă ai literaturii noastre: „Ion”, de L. Rebreanu; „Neamul Şoimăreştilor”, de M. Sadoveanu; „Amintiri din copilărie”, de I. Creangă. Eleva Mădălina Husaru s-a plasat, la secţiunea liceu, pe locul întâi, câştigând ca premiu un sejur de două zile la munte, în regiunea Trentino-Alto Adige, oferit de Hotel „Aurora” din Cimego-Trento, în calitate de sponsor.

Doamna Iulia Cupşa-Kiseleff, consul român la Milano, o prezenţă neobosită la evenimentele românilor, a apreciat, în mod particular, intervenţia profesorului Sorin Mazilescu şi valoarea documentară a materialelor prezentate publicului din sală. În cuvântarea sa, a remarcat colaborarea între profesorii de Limbă, cultură şi civilizaţie românească din cele patru regiuni, care i-au antrenat pe copiii români să se exprime în limba de origine. Doru Petrişor Coliu, deputat pentru Diasporă în Parlamentul României, a felicitat familiile de români care au ţinut ca fiii şi fiicele lor să studieze limba română în străinătate. Profesoara Mariagrazia Ghignati, de la Institutul Cremona 1, a subliniat importanţa conservării identităţii culturale prin studierea limbii materne. Aceeaşi atitudine de profundă apreciere au avut-o şi Simona Pasquali (preşedinte al consiliului local din Cremona), Luca Burgazzi (preşedinte al comisiei pentru cultură), profesorul Emanuele Bettini (preşedinte al Centrului pentru Întâlniri Diplomatice), Raffaella Barbierato (preşedinte al Asociaţiei „Prietenii artei”). Ca autorităţi locale, aceste instituţii au susţinut multe evenimente ale comunităţii româneşti din Cremona.

La acest eveniment aniversar, copiii, viitorul nostru, au fost protagoniştii. În pas cu adulţii care au semnat, la final, adeziunea simbolică de unire cu Basarabia, ei, copiii români din Italia, prin desene colorate şi sugestive, încărcate de simboluri naţionale (tricolor, horă, costume populare etc.), au ales să-şi exprime solidaritatea cu locuitorii teritoriilor româneşti smulse din trupul României, aşa cum au învăţat la şcoală de la dascălii români care, pe un teritoriu străin, au ales să le vorbească despre ceea ce însemna România Mare la 1 Decembrie 1918.

În acest cadru festiv nu s-au aprins flăcări scumpe de centenar şi nici nu s-au tăiat „pamblici” de inaugurare, însă, cu siguranţă, sufletele arzânde ale românilor aflaţi departe de ţară s-au prins în horă cu dorul şi cu doina, de la mic la mare, undeva în afara timpului şi a spaţiului geografic, sfidând parcă tratatele mai-marilor lumii…

Delia DUMITRICĂ, profesor argeşean în Cremona, Italia

Distribuie pe Facebook