Chiar dacă aniversarea Centenarului Marii Uniri are loc abia în decembrie, azi aniversăm un alt fel de Centenar: unirea Basarabiei cu România, primul pas înspre concretizarea renaşterii României Mari de la 1918.
Acum exact 100 de ani, Sfatul Ţării de la Chişinău a decis, cu 86 de voturi pentru, trei împotrivă şi 36 de abţineri, unirea Republicii Democrate Moldoveneşti cu Regatul României, „de azi înainte şi pentru totdeauna”.
România „dodoloaţă”
N-a durat mult această unire, pentru că Armata Roşie a reocupat Basarabia, în 1940. A fost din nou alungată peste Nistru de trupele germano-române, după 22 iunie 1941, dar sovieticii au reocupat provincia după eşuarea „operaţiunii Barbarossa”, în 1944.
Două învăţăminte putem desprinde din aniversarea de azi: unul ar fi că istoria nu prea operează cu concepte ca „totdeauna” sau „niciodată”.
Al doilea ar fi că se pot realiza lucruri mari chiar şi în vremuri aparent neprielnice.
Cu doar un an-doi înainte de unirea Basarabiei cu România, ţara noastră era aproape dezmembrată: Transilvania era parte a Imperiului Austro-Ungar, Germania ocupase Bucureştiul şi o bună parte din Ţara Românească etc.
Practic, România mai era doar o pată pe hartă, nu mai mare decât câteva judeţe de azi. Cu nemţii stăpâni în Capitală, cu Ardealul sub cizmă ungurească şi cu ruşii la malurile Prutului…orice gând de Unire părea utopie.
Şi totuşi, în mai puţin de doi ani, au revenit la Ţara-Mamă (aproape) toate provinciile româneşti. Explicaţia e una singură: pentru că a fost voinţă în acest sens. Voinţă, inteligenţă, spirit de sacrificiu, dragoste de ţară şi de neam.
De asta avem nevoie şi azi pentru a rescrie Istoria aşa cum se cuvine. Din păcate, adunătura de inşi pe care noi îi gratulăm cu apelativul de „clasă politică” nu s-a ridicat şi nu se ridică nici azi la înălţimea unui asemenea deziderat.
O comparaţie între Alexandru Marghiloman şi Viorica Dăncilă, spre exemplu, poate face pe oricine să zâmbească.
Să nu uităm, totuşi, că Republica Moldova de azi e singurul stat născut graţie pactului Ribbentrop-Molotov (pact denunţat de toată lumea civilizată) care a rezistat prăbuşirii comunismului şi colapsului URSS. Cât o mai rezista.
Viitorul Basarabiei nu poate fi decât în hotarele României reîntregite. Asta şi pentru că sângele apă nu se face.
Prin urmare, întrebarea nu poate fi dacă Basarabia se va uni vreodată cu România, ci doar când anume se va întâmpla acest lucru.
6 Comentarii
Delia Dumitrica
Oooo, nu! Mi se pare o cruzime sa avem in aceeasi propozitie/fraza numele Dancilā si Marghiloman. Nici macar la poli opusi nu le vreau, fiindca unul il exclude iremediabil pe celalalt. Este adevarat ca istoria, cel putin a noastra, nu prea a agreat termenii „niciodata” si (pentru )”todeauna „; nu am avut nimic etern, doar Dunārea bātrânā si „martori-muntii mari „, Carpatii. Ca o stare de fapt a zilelor noastre (ale mele), v-as spune ca am la Milano cativa elevi originari din Moldova de peste Prut. Nu va imaginati cat sunt de dulci cand vorbesc „moldoveneste”(evident folosesc termenul acesta cu sensul de varianta regionala, nu ca limba distincta, fiindca este nimic altceva decat limba românā). Parintii lor au vrut foarte mult ca „fesiorii ” si „fesioarilii” lor sa invete „româneste „, in afara de italiana de toate zilele.
Speram ca Basarabia noastra sa se intoarca acasa; acelasi gand si pentru nordul Bucovinei, desi acolo situatia e mult mai complicata…
Anonimul din bibliotecă
Apropò , de cum scriu unii „mareți”(crejoculți) despre MĂREȚIE (istorică) :
Prof. de filosofie : Tot ce nu e proză , e vers ; şi tot ce nu e vers a proză .
Domnul Jourdain : Şi cum vorbeşte omul , ce e ?
Prof. de filosofie : Proză .
Domnul Jourdain : Adică aşa să fie ? Când zic Nicole , adu-mi papucii şi dă-mi scufa de noapte , e proză ?
Prof. de filosofie : Da , domnule .
Do.nul Jourdain : Pe legea mea , de peste patruzeci de ani fac PROZĂ fără să ştiu !
( MOLIERE – „Burghezii gentilom”)
P.S. Ştergeți , domnilor de la ARGEŞUL şi pe Moliere , că n-are legătură cu doamna Delia şi nici cu domnii Sorin şi Gabby , că şi Moliere scria (zicea) ” 1753 , nu ca „oamenii” : 17 . şi ,apoi, 53 ((„Cel mai IUBIT dintre pământeni” – MARIN PREDA)
Nu de alta , dar şi poporul român scrie ISTORIA sa de 2000 , normal, în proză , ca toate popoarele MARI ale EUROPEI şi ale Lumii si celebrează marile Sărbători (şi UNIREA -1918) cu Sufletul lui de popor care iubeşte adevărul istoric , nu „versurile” unor „burghezi gentilomi” !
Comentariul acesta nu vi-l ştergem. Dar vă avertizăm că abuzaţi de rubrica de comentarii şi de libertatea pe care o oferim fiecăruia de a comenta, că îi jigniţi pe ceilalţi cititori şi că, în ultimă instanţă, ne obligaţi să vă blocăm adresa de IP, astfel încât să nu mai puteţi scrie aici. Rubrica de comentarii nu o menţinem ca pe o tribună de la care să-şi expună cine vrea şi cum vrea erudiţia şi vastitatea bagajului de lecturi, ci ca pe o platformă de interacţiune între redacţie şi cititori, în chestiuni de interes local şi/sau naţional.
Alt avertisment în afara celui de faţă nu veţi mai primi de la noi. N-o să ne mai pierdem timpul ştergându-vă comentariile pe lângă subiect. Fie vă conformaţi regulilor de bun simţ, fie veţi primi interdicţie aici. Alegeţi singur.
Vântu
Fiuuuu, fiuuuuu….
Anonimul din bibliotecă
Comentariu şters din cauza limbajului injurios.
Vântu
Fiuuuu, fiuuuuu….
Anonimul din bibliotecă
Nu s-a schimbat nimic . Din punctul meu de vedere , puteți să închideți sau să țineți deschis . E tot aia ! De altfel, voi sunteți „stăpânii” ziarului .Marea victorie după ’89 e că cititorul nu mai trebuie să citească cu glas tare (obligatoriu!) doar ce vrea SSecuritatea (partidul) ! Dar (şi) vouă vă trebuie cititor „legumă”! Baftă !