Turistul, imobilizat pe targă

Aşa cum v-am informat, Dispeceratul Salvamont a fost anunţat că un turist s-a accidentat pe munte, iar în căutarea lui au pornit şase salvatori montani argeşeni coordonaţi de Ion Sănduloiu, directorul Serviciului Judeţean Salvamont, şi doi salvamontişti de la serviciul similar Sibiu.

A călcat strâmb

Din cele discutate ieri cu Ion Sănduloiu, am reţinut că, sâmbătă, un grup de patru bucureşteni, în care se afla şi victima, a pornit din zona Bâlea Lac spre vârful Negoiu. Când au ajuns aproape de lacul Călţun, unul dintre ei, un bărbat de 30 de ani, a alunecat pe o piatră udată de ploaie, a călcat strâmb şi şi-a luxat glezna. Crezând că durerea va trece, ei au rămas peste noapte în refugiul Călţun, amenajat chiar sub Negoiu. A doua zi, bărbatul a constatat că glezna se umflase şi nu se putea sprijini în picior. Trei dintre colegi au coborât la Bâlea Lac unde aveau maşina şi au sunat la 112, iar lângă rănit a rămas prietena acestuia. După circa patru ore de urcuş, salvamontiştii au ajuns la refugiu. Au imobilizat victima pe targă şi s-au pregătit de plecare. Coborârea a fost deosebit de dificilă din cauza traseului accidentat – în unele locuri targa a fost coborâtă cu ajutorul cordelinelor de alpinism – şi a ploii, iar după mai bine de cinci ore salvamontiştii au ajuns în zona unde aştepta o ambulanţă SMURD de prim ajutor calificat, iar rănitul a fost dus la spital.

Surpriza din refugiu

Coborârea a durat peste cinci ore

„În refugiu, ne-a declarat Ion Sănduloiu, am avut parte de o surpriză. Am găsit şase turişti maghiari, care dădeau semne de epuizare, iar unul, o tânără, făcuse atac de panică. Am stat de vorbă cu ei şi mi-au spus că ar vrea să rămână în refugiu, după care să-şi continue deplasarea. Când i-am întrebat dacă au rezerve de hrană, mi-au răspuns că ar mai avea ceva mâncare, oricum insuficientă. Le-am explicat că cel mai bine ar fi să ne urmeze şi să coboare din creastă, pentru că vremea nu era deloc favorabilă, iar în plus condiţiile meteorologice nu vor fi deloc propice continuării drumeţiei. Până la urmă au înţeles că recomandările noastre erau pentru siguranţa lor şi au acceptat să coboare odată cu noi. Ar fi fost culmea să rămână pe loc, în condiţii, repet, de vreme foarte rece, cu echipament neadecvat, fără apă şi hrană suficientă. Două dintre fete erau doar în pantaloni scurţi la peste 2000 m altitudine, context în care consider că nu mai am nimic de adăugat”.

Val. NICOLAU

Distribuie pe Facebook