– interviu cu primarul Piteştiului, Cornel Ionică

5 iunie 2016. O zi memorabilă: Tudor Pendiuc, primar din 1992 la Piteşti, a pierdut alegerile în faţa lui Cornel Ionică, până atunci viceprimar. Conjunctura a fost aparte, cei doi colaborând ani buni la Primărie, dar ajungând în iunie să se dueleze într-o luptă palpitantă pentru fotoliul de primar. Pendiuc, vizat de un dosar al DNA, nu a mai putut candida din partea PSD, aşa încât acest partid s-a orientat către Cornel Ionică. Acesta s-a impus în lupta electorală şi, după patru mandate de viceprimar, a început un nou drum: acela de primar la Piteşti. Ce planuri are? Cu ce probleme se confruntă municipiul? Cum vede el problema regionalizării? Iată răspunsurile…

„Ştiu nevoile oraşului”

– Patru mandate de viceprimar… Cum le vedeţi din perspectiva primarului?

– Experienţa de viceprimar îmi va folosi cu siguranţă. Este o experienţă determinantă, nu doar un atu. Ar fi puţin spus să o definesc ca pe un atu. Activitatea pe care o voi desfăşura ca primar se va baza pe experienţa acumulată. Cele patru mandate de viceprimar m-au făcut să înţeleg ceea ce am de făcut ca primar şi cum trebuie să lucrez cu oamenii. Ştiu foarte bine nevoile oraşului, cunosc ce îi trebuie şi de aceea voi face totul pentru a implementa proiecte de maximă utilitate pentru piteşteni.

– Care credeţi că este problema numărul 1 în Piteşti?

– Problema numărul 1 a oraşului Piteşti şi a oricărui oraş din ţară şi din străinătate este infrastructura. Când spui infrastructură, spui tot: alei, străzi, reţele de utilităţi publice şi servicii publice. Infrastructura adecvată presupune ca toţi cetăţenii să poată să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul public în cele mai bune condiţii. Iar condiţiile depind de abordarea domeniului public în interesul lor şi să vii cu proiecte care să le răspundă nevoilor.

„E loc şi de mai bine”

– Sunteţi mulţumit de direcţiile şi serviciile administraţiei publice locale din Piteşti? Aveţi de gând să faceţi anumite modificări?

– În mare măsură, sunt mulţumit. Direcţiile şi serviciile şi-au desfăşurat activitatea în funcţie de posibilităţile reale de care au dispus. Dar este loc şi de mai bine. Facem o analiză a tuturor serviciilor şi cu siguranţă voi căuta să găsesc soluţiile cele mai bune pentru ca serviciile adresate cetăţenilor să fie de o cât mai bună calitate.

Miza pe fondurile europene

– Care este principalul dumneavoastră obiectiv în cei patru ani de mandat?

– Aşteptările sunt mari, dorinţa de a face cât mai multe lucruri bune este pe măsură. Sperăm să avem resurse pentru a implementa proiecte de mare anvergură. Depindem însă de fondurile de care dispunem. La bugetul local nu sunt atât de mulţi bani, dar eu insist şi dau o mare atenţie compartimentului de lucru pentru proiectele cu fonduri europene. Vom întări foarte mult acest compartiment, pentru că banii europeni ne vor ajuta să facem lucruri pe care cu banii de la bugetul local nu le-am putea face niciodată. Fondurile europene ne-au ajutat şi până acum la proiecte importante care sunt acum finalizate, precum Parcul Lunca Argeşului, noul sediu al Filarmonicii, pasajul de la Podul Viilor, regenerarea urbană, modernizarea Parcului Ştrand şi altele…

– Una dintre marile probleme ale administraţiei locale este salarizarea. Nu degeaba sunt proteste la nivel naţional, iar sindicatele din administraţie ameninţă cu greve. Ce se poate face în acest sens?

– Din păcate, nu am aşteptări foarte mari. Nu depinde de mine acest lucru, ci de cadrul legislativ la nivel naţional. Guvernul bâjbâie legea salarizării publice şi regret că nu s-a făcut mare lucru în ultimii ani. Sunt pretenţii mari de la angajaţi, sunt presiuni mari pe ei, li se cere să implementeze proiecte şi au ajuns oamenii să facă treabă din entuziasm, căci salariile sunt mici. 8, 9, 10 milioane lei vechi pe lună. Este păcat ca oameni devotaţi să fie marginalizaţi şi să îşi ducă traiul de zi cu zi cu greu! Mai este o problemă: există o discriminare. La funcţii asemănătoare cu atribuţii mult mai încărcate la primărie, nivelul de salarizare este diferit faţă de alte instituţii. Un jurist bun de la Primăria Piteşti primeşte 1.000 lei, iar un jurist de la, să zicem, Prefectură sau Consiliul Judeţean primeşte dublu sau chiar triplu. Discriminarea este uriaşă şi amărăciunea angajaţilor din primărie este pe măsură. Nu mai vorbim despre salariile de la nivelul administraţiei centrale. Nu vreau eu să evaluez munca pe care o face fiecare, dar aceste discriminări creează un disconfort şi un prejudiciu personal important. Or, sistemul public trebuie să le asigure tuturor angajaţilor condiţii decente de trai, iar acest lucru se poate realiza numai printr-o salarizare adecvată, căci şi răspunderea este mare. Gândiţi-vă că sunt oameni care lucrează la proiecte de milioane de euro!

Regionalizarea…

– Poate fi Piteştiul capitală de regiune? Se pare că problema regionalizării este pusă din nou pe tapet.

– E o problemă foarte importantă pentru Piteşti şi Argeş. Am mari speranţe că regionalizarea va avea în vedere Piteştiul pentru capitala unei regiuni. Noi, în PSD, avem drept ţintă realizarea acestui deziderat după alegerile din toamnă. Ţinem cu dinţii să aducem capitala regională la Piteşti şi avem toate motivele să sperăm acest lucru. Piteştiul are multe atuuri: este un oraş cu tradiţie, cu istorie, cu economie puternică, cu universitate importantă, un oraş care poate asigura un echilibru economic. În comparaţie cu multe oraşe ale ţării, are un potenţial uriaş şi posibilităţi de dezvoltare. Poate fi o capitală reprezentativă la nivel naţional.

– Dar cu a doua centură ocolitoare a Piteştiului, cea de Vest, mai avem vreo speranţă?

– Este un proiect extrem de important la care ţinem foarte mult, dar care depinde în foarte mică măsură de noi, pe plan local. A fost foarte aproape să fie finanţat, dar s-a schimbat ministrul Transporturilor, s-au schimbat priorităţile la nivel guvernamental. Vom face tot ce este posibil, vom insista la nivel naţional, pentru că această centură este determinantă pentru fluidizarea traficului rutier în Piteşti, pentru reducerea poluării şi cu impact în economie, căci s-ar scurta timpii de parcurs pentru şoferi.

– Cum priviţi colaborarea cu Consiliul Judeţean, în condiţiile în care şi acolo s-au produs schimbări importante?

– Cred că va fi o colaborare la fel de bună ca şi cea pe care am avut-o cu fosta conducere, din toate punctele de vedere. Suntem colegi la nivel politic, ne cunoaştem foarte bine şi ştiu că şi echipa de la judeţ îşi propune să realizeze lucruri cât mai bune pentru populaţie.

– Proiecte

Iată şi care sunt cele mai importante proiecte pe care şi le-a propus primarul Cornel Ionică (în încercarea de a atrage pentru Piteşti cât mai multe fonduri europene):

Centura de Vest (Bascov-Moşoaia-Albota-Bradu);

– Un nou pod peste râul Argeş, cu două variante, lângă actualul pod sau podul de fier;

– Pasaj rutier Piteşti-Bradu (în zona târgului săptămânal);

– Parcul Făget-Pădurea Trivale/Băbana, trotuare, piste de biciclete, iluminat public;

– Complex agroalimentar pentru producători în zona metropolitană;

– Staţii de autobuz în zona metropolitană;

– Modernizarea Căii Drăgăşani-Moşoaia (reabilitarea sistemului rutier, iluminat, piste de biciclete, canalizare pluvială) în zona metropolitană;

– Pasaj rutier la strada Lânăriei;

– Reabilitarea, consolidarea şi regularizarea zonei de pârâu şi strada Zamfireşti;

– Reabilitarea, regularizarea pârâului Turceşti;

– Pasaje rutiere – axa centrală (Craiovei-Fraţii Goleşti, Republicii-Maior Şonţu, Maternităţii-Republicii, Negru Vodă-Calea Bascov;

– Parc industrial – fosta centrală pe cărbune, după clarificarea regimului juridic al terenului;

– Complex multifuncţional cultural-sportiv;

– Reabilitarea străzii Trivale în structura iniţială, iluminat public, piste de biciclete;

– Parcare subterană/supraterană în zona Finanţe;

– Elaborarea de studii pentru eficienţa energetică în cazul clădirilor aparţinând instituţiilor publice, în vederea implementării proiectelor de reabilitare termică a acestora şi a montării sistemelor de energie verde;

– Parcare subterană pe bulevardul I.C. Brătianu;

– Parcare subterană Piaţa „Vasile Milea”;

– Muzeul „Fenomenul Piteşti”;

– Preluarea şi modenizarea Casei Sindicatelor;

– Modernizarea Casei Cărţii.

Claudiu DIŢA

Distribuie pe Facebook

Claudiu Diţa

See Full Bio