Te şi miri! În majoritatea clasamentelor (topurilor) europene, România este cotată, de obicei, printre ultimele. Un clasament furnizat de EUROSTAT (statistica europeană) privitor la transporturile rutiere de mărfuri plasează ţara noastră pe locul al 5-lea ca rată de creştere.
Înaintea noastră, potrivit criteriului creşterii transportului rutier de mărfuri, sunt Lituania, Cipru, Grecia şi Polonia. O pătrime din exportul românesc de mărfuri se face pe această cale-rutieră. Drept consecinţă, transportul rutier a ajuns să fie prima ramură contributoare la exportul de servicii al ţării noastre.
Încă un indicator care arată locul acestei performanţe: ea a ajuns (prin creşterea, anul trecut, a ponderii acestui transport, de 13,6 la sută) la 3 ori media europeană. Desigur, ecologiştii au un alt mod de evaluare: poluarea. Din acest punct de vedere sunt ţări care interzic, în anumite zile, acest gen de transport, ca să nu mai vorbim despre rute care sunt protejate total de acest transport, în favoarea celui pe calea ferată.
Statistica europeană ne-a adus aminte de un proiect major, aşteptat de multă vreme să se concretizeze: Autostrada Piteşti – Sibiu. A curs multă cerneală pe acest subiect. „Argeşul” i-a impulsionat adesea pe parlamentarii argeşeni să facă presiuni/lobby pentru începerea lucrărilor. N-au început!
Este evident interesul naţional. Mai mult decât atât, chiar interesul european face din acest proiect o prioritate. Cei 120 km sunt, de fapt, partea mult evocatului Coridor IV Pan-European. Studiul de fezabilitate a fost, pentru toţi cei care au tot amânat proiectul, calul de bătaie: că este greu, că este pretenţios, că partea de munte reclamă multă atenţie. Consultând Master Planul General de Transport, am constatat că cei 120 km sunt: 30,35 km de şes, 25,66 km de munte şi restul de deal.
Tărăgănarea românească este paradoxală: prin Fondul de Coeziune, în baza Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM), Uniunea Europeană ne asigură 85 la sută din costuri din fonduri nerambursabile, iar prin sistemul top-up încă 10 la sută ce se cuvin ţărilor membre care au acord cu F.M.I. şi U.E. Vă daţi seama ce pierdem? Încetineala românească este, în acest context, condamnabilă, de vreme ce se pierde timp preţios pentru ţară prin interminabilele certuri politicianiste!
Să mai spunem încă ceva: „Argeşul” a publicat un studiu privitor la aşa-zisul „Drum al containerelor„. Este vorba de creşterea deosebită a importanţei portului Constanţa, văzut, ca urmare a posibilei autostrăzi Piteşti – Sibiu, ca un punct nodal al comerţului internaţional, din Asia, Orientul Apopiat ş.a., până la legătura cu marile noduri (vestice) comerciale. Este o mare oportunitate! Autostrada ar crea şi firmelor argeşene de transport internaţional o premisă fructuoasă de dezvoltare. Şi nu sunt puţine! Este, totuşi, gata Raportul despre impactul asupra mediului. El se va dezbate în câteva localităţi de pe traseu şi la Piteşti. N-o să obosim să susţinem, ca argeşeni, acest mare proiect de interes naţional – Autostrada Piteşti-Sibiu – chiar dacă decidenţii au tratat până acum argumentele înfăptuirii lui cu un fel de…”Şi ce dacă!?”
2 Comentarii
Anonim
Un mod cel puțin tendențios de a pune problema „autostrazilor”(de fapt drumuri mai aproape de cerințele transportului auto de mărfuri), dar (modul) conceput (gândit) ca „rostogolirea de bolovani” care trebuie cărați „cu cârca”… de colo până colea”,ceea ce corespunde ideii de „transport” din comuna…primitivă şi de „negustor”… de postavuri din evul mediu (Liov sau Brest). Comerțul viitorului este cu servicii şi mărfuri „on line” care va trece şi munții şi mările fără să distrugă mediul şi să sacrifice pe oameni de dragul banilor (bitcoini) !!! Călătoriile (inclusiv spre obiective turistice) vor fi doar virtuale , cu viteza luminii ! Etc.etc. Iată deci că România a avut (Băsescu) şi are(Iohannis) „factori politici” vizionari ecologişti şi umanişti care îi iubesc …şi pe români şi România !
Anonim
Dl Mărcuță Bălăceanu iar bate câmpii, cu grație… Ce ai, domne, cu ei?