În al doisprezecelea ceas, Guvernul a abrogat standardele de cost pentru obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice, cu argumentul că standardele „nu sunt obiective, nu pot acoperi toate categoriile de lucrări, nu sunt fundamentate pe studii de specialitate şi nu au mai fost actuliazate din 2010”. Prin urmare, pentru investiţiile finanţate de la buget, standardele vor fi stabilite pe propria răspundere de ordonatorii principalide credite, iar în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene, standardele vor fi stabilite de autorităţile de management ale diferitelor programe. Acest lucru înseamnă că nu ne vom mai confrunta cu cazuri de firme care au câştigat licitaţii cu preţuri subevaluate, dar nu au mai putut finaliza investiţiile.

Cazuri din Argeş

Exemplele de lucrări ratate în Argeş din cauza standardului de cost scăzut sunt numeroase. Cel mai recent este cel privind sala de sport de la Şcoala „Ion Pillat” din Piteşti: firma care a câştigat iniţial licitaţia, la preţul cel mai mic, nu a mai avut resurse să finalizeze investiţia, aşa că primăria a fost nevoită să organizeze o a doua procedură de achiziţie pentru restul de lucrări. În ceea ce priveşte Colegiul Naţional „I.C. Brătianu”, o firmă din Zalău a câştigat la un moment dat licitaţia cu preţuri care i-au pus pe gânduri pe cei din primărie, iar în cele din urmă firma a părăsit şantierul din cauza incapacităţii de a duce la bun sfârşit lucrările. Primăria a ratat astfel o finanţare europeană şi a fost nevoită să reia procedurile şi să aloce bani din bugetul propriu pentru lucrările care s-au încheiat recent. Un alt caz, fericit însă, dar „la mustaţă”, a fost cel la actualului sediu al Filarmonicii: firma executantă a câştigat licitaţia cu o ofertă de preţ de sub 40% din valoarea totală estimată iniţial, iar proiectul a fost finalizat cu puţin timp înainte de expirarea termenului stabilit de Uniunea Europeană (dacă se depăşea, se dădeau banii înapoi).

Distribuie pe Facebook

Claudiu Diţa

See Full Bio