Recensământul păsărilor de apă de pe lacurile de acumulare dintre Vâlcele şi Goleşti, care compun, împreună cu Zigoneni, aria de protecţie avifaunistică ROSPA0062, s-a făcut în două zile, la 17 şi 20 ianuarie. Îngreunate de ceaţă, în prima zi, observaţiile au fost efectuate de Radu Gava, coordonatorul Societăţii Ornitologice Române, Sucursala Piteşti, şi Adrian Mestecăneanu, membru în Consiliul Director al SOR (muzeograf la Muzeul Judeţean). La numărătoarea din Piteşti s-a alăturat şi Cătălin Petreanu, un tânăr iubitor al păsărilor, membru susţinător al SOR.

În total, au fost numărate 11.579 de păsări (55 de specii), 10.860 dintre exemplare fiind dependente de zonele umede.

Multe raţe şi pescăruşi

De la Adrian Mestecăneanu am aflat că speciile observate pe lacurile de acumulare din Argeş sunt reprezentate de: cormoranul mic, cormoranul mare, corcodelul mic, corcodelul mare, raţa suliţar, raţa mică, raţa mare, raţa fluierătoare, raţa cu cap castaniu, raţa moţată, raţa sunătoare, lebăda de vară, gârliţa mare, călifarul alb, ferăstraşul mic, egreta mare, stârcul cenuşiu, lişiţa, găinuşa de baltă, pescăruşul pontic, pescăruşul sur, pescăruşul cu picioare galbene, pescăruşul râzător, pescăraşul albastru, codobatura de munte şi presura de stuf.

35 de specii şi 3.837 exemplare au fost notate pe lacul de acumulare Piteşti, 33 de specii şi 3.723 exemplare, pe cel de la Goleşti, 34 de specii şi 1.889 exemplare, pe cel de la Vâlcele, 21 de specii şi 1.717 exemplare, pe cel de la Budeasa, 13 specii şi 413 exemplare, pe cel de la Bascov.

Cele mai numeroase au fost raţele mari (3.478 exemplare), urmate de pescăruşii râzători (3.413 exemplare) şi de lişiţe (1.007 exemplare). La polul opus, au fost zărite doar câte două exemplare de corcodel moţat, raţă suliţar, vânturel roşu, guguştiuc, pescăraş albastru, ciocănitoare pestriţă mare, codobatură de munte, corb şi piţigoi sur şi au fost observate doar câte un singur exemplar de uliu păsărar, fazan, găinuşă de baltă, ciocârlan, sfrânciocul mare şi auşelul cu cap galben.

Pe lacul Bascov, cele mai puţine păsări

Din cauza suprafeţei reduse şi a amenajărilor nautice existente, lacul de acumulare Bascov a fost cel mai slab reprezentat de păsări. În schimb, lacul Piteşti a găzduit cel mai mare număr de specii şi cel mai mare număr de exemplare, în majoritate pescăruşi.

De reţinut şi că au un statut special de protecţie, fiind incluse în Anexa I a Directivei Păsări: cormoranul mic (31 de exemplare), egreta mare (opt), ferăstraşul mic (şase) şi pescăraşul albastru (două).

Adrian Mestecăneanu: „La recensământul păsărilor din acest an s-a observat un nivel destul de scăzut al apei, produs de deficitul de precipitaţii din ultima perioadă, dar şi un puternic proces de colmatare, vizibil mai ales la coada lacurilor Piteşti, Goleşti şi Vâlcele. Acest aspect este foarte important atât din punct de vedere economic, întrucât reduce volumul de apă necesar pentru obţinerea de energie electrică, cât şi din perspectivă ornitologică, deoarece restrânge suprafaţa acvatică folosită de păsări, mai ales în migraţie şi iarna. Colmatarea este consecinţa tăierilor ilegale de pădure, defrişării zăvoaielor din zonele colinare şi exploatării de balast din albiile unor râuri.”

Lipsa zăpezii, un avantaj

Faţă de anul trecut, ornitologii argeşeni au constatat o scădere a efectivelor de păsări şi o creştere a speciilor.

Adrian Mestecăneanu: „Numărul exemplarelor a fost cu puţin sub media multianuală înregistrată în perioada 1999-2020, în vreme ce numărul de specii a fost peste media calculată pentru acelaşi interval de timp. Putem spune, aşadar, că a fost consemnată o situaţie relativ normală din punct de vedere avifaunistic, efectivele păsărilor variind de la un an la altul, atât din cauze locale, de climă, hrană, deranj antropic, cât şi din cauze regionale sau chiar continentale, precum schimbările climatice sau degradarea habitatelor. Prin urmare, lipsa ninsorilor de până acum nu a influenţat semnificativ efectivele de pe lacuri, deşi unele păsări (ca, de exemplu, gâştele) se hrănesc în principal pe uscat, solul neacoperit de zăpadă fiind în avantajul lor. Determinând suprafaţa de apă îngheţată, păsările acvatice sunt afectate în primul rând de temperatură, însă nici acest factor nu trebuie privit exclusiv la scară locală, deşi lacurile au fost mai puţin îngheţate în comparaţie cu anul trecut. Tocmai de aceea, pentru a putea trage o concluzie clară referitoare la dinamica anuală a păsărilor şi a motivelor care au determinat scăderea sau creşterea efectivelor, precum şi pentru a lua măsurile de conservare care se cuvin, recensământul se desfăşoară sincron, la jumătatea lunii ianuarie, în toată Europa.”

În ţara noastră, recensământul a fost coordonat de SOR, în parteneriat cu Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus, iar pe plan internaţional, de Wetlands International.

Distribuie pe Facebook