• Aceasta în ciuda faptului că aici a avut loc prima competiţie de dans din istoria ţării, „Dansul Florilor”, iar oraşul a dat doi mari campioni ai acestui sport, soţii Alfred şi Corina Schieb

Anul acesta, Federaţia Română de Dans Sportiv (FRDS) împlineşte 25 de ani de la înfiinţare. Evenimentul va fi aniversat aşa cum se cuvine în municipiul Reghin, judeţul Mureş (acolo unde locuieşte Vasile Gliga, preşedintele în exerciţiu al FRDS), în avanpremiera Cupei României şi a Cupei „Mirona” la dans sportiv, competiţii ce vor avea loc la finele săptămânii. Dincolo de faptul că, la ambele competiţii, sunt înscrise în concurs şi perechi din judeţul Argeş, aniversarea FRDS ne poate oferi şi alte motive de satisfacţie şi mândrie.

„Dansul Florilor” – borna zero

În primul rând, Piteştiul a fost, pentru dansul sportiv românesc, ceea ce Câmpulung Muscel a fost pentru istoria Ţării Româneşti: prima capitală. La iniţiativa profesorului Viorel Năstase, unul dintre fondatorii viitoarei Federaţii Române de Dans Sportiv şi în ciuda opreliştilor de tot felul, puse de un regim politic refractar la ideea de dans, la Piteşti a avut loc, în 1984, concursul denumit „Dansul Florilor”. S-a folosit atunci titulatura de dans de societate. Au participat dansatori din Piteşti, Bucureşti, Oradea, Satu-Mare, Iaşi şi Cluj-Napoca. A fost prima competiţie de dans sportiv organizată vreodată în România. Ea a reprezentat borna zero a competiţiilor de dans sportiv de la noi din ţară. O bornă de care profesorul Năstase îşi aminteşte cu nostalgie: „Piteştiul a însemnat foarte mult pentru mine, pentru toţi care au participat la primele competiţii de dans de societate, pentru dansul sportiv românesc. Am povestit în cartea «Un dans, o clipă, un vis şi alte povestiri» (apărută la editura Paralela 45 din Piteşti) cum a apărut «Dansul Florilor». A fost un început de drum frumos, un pionierat al nostru în descoperirea dansului competiţional. Fără el, nu ştiu cum şi dacă astăzi s-ar fi făcut dans la acest nivel în România. Spun aceasta întrucât toţi antrenorii maturi de astăzi au participat măcar la o ediţie a acestui festival-concurs. Piteştiul a fost un început frumos, de o mare ţinută, o sărbătoare a dansului care nu va putea fi egalat vreodată. Să dansezi pe muzică live, cu o formaţie în spate, pe melodii compuse special pentru acest festival… să nu existe gânduri de «aranjamente»… Nu cred că va mai fi vreodată posibil aşa ceva în România. Au contribuit la aceasta oameni deosebiţi precum: Costin Alexandrescu, Dumitru Lupu, profesorii de la Şcoala de muzică, Şcoala de artă, instrumentiştii de la secţia de estradă a Teatrului «Alexandru Davila» din Piteşti. Festivalul de la Piteşti a fost piatra de încercare a dansului sportiv românesc. Cine a rezistat a mers mai departe… Cine nu, a rămas cel puţin cu o amintire frumoasă. Eu am o nostalgie aparte, pentru că «Dansul Florilor» a coincis cu tinereţea mea şi a însemnat, prin reuşita lui, alegerea unui destin frumos”, ne-a declarat profesorul Năstase.

Soţii Schieb, printre „pionieri”

Un alt motiv de mândrie privind aniversarea FRDS îl reprezintă concitadinii noştri, soţii Alfred şi Corina Schieb, fostă Miulescu. Cei doi au format una dintre cele mai bune perechi din dansul sportiv românesc, la începutul şi mijlocul anilor ’90. De altfel, cuplul Alfred şi Corina Schieb a obţinut titlul de campion naţional în proba de dansuri latino, secţiunea adulţi, în anul 1994, învingând în finală chiar perechea-campioană a anului precedent, bucureştenii Virgil Grigore şi Maria Bâtea. De fapt, Piteştiul a şi fost gazdă a Campionatelor Naţionale de Dans Sportiv în acel an. Pentru prima şi singura dată, din păcate.

După ce soţii Schieb nu au mai dansat, acest sport a înregistrat – e un deja-vu pe la noi, nu? – un recul puternic în Argeş. De altfel, după Alfred şi Corina Schieb, azi arbitri şi proprietari ai unei şcoli de dans pentru copii, Piteştiul n-a mai dat niciun campion naţional până azi. În vreme ce dansul sportiv românesc a progresat într-un ritm fantastic – din acest punct de vedere, România e la nivelul la care e fotbalul în Italia, Argentina, Spania sau Brazilia – la Piteşti regresul a fost abrupt. S-a ajuns inclusiv ca „Dansul Florilor” să dispară din peisaj. Practic, în dansul românesc, exact ca în fotbal, Piteştiul nu mai contează de ani buni, deşi în oraş (mai) există două cluburi de dans pentru copii şi tineri. Centrele de greutate ale acestui sport sunt azi Bucureşti, Timişoara, Reghin (judeţul Mureş), Baia Mare, Galaţi şi Cluj-Napoca.

Am rămas „un târg”

Despre acest recul sever, profesorul Viorel Năstase are nişte cuvinte amare ca o pilulă de antinevralgic, luată dimineaţa, pe stomacul gol: „Sunt mai mulţi factori care au determinat situaţia de fapt, de azi, a Piteştiului, din punct de vedere al dansului sportiv. Pentru performanţă îţi trebuie o gândire ca atare… Mă refer la antrenori, dansatori şi, nu în ultima instanţă, la forurile conducătoare. Piteştiul a distrus multe din ce avea, vrând parcă să ajungă aşa cum a fost catalogat în prima sa atestare documentară: un simplu târg. În România, de fapt, totul se negociază… E greu să schimbi o gândire preponderent egoistă, pe principiul «mie ce îmi iese»… Eu am încercat să readuc Piteştiul la un nivel la care îl lăsasem, atunci când am revenit în oraş. Din păcate, nu am reuşit. Nu am reuşit decât să repun «Dansul Florilor» în rândul competiţiilor de gen în România, pentru că şi tradiţia asta se uitase. Cred că Piteştiul îşi caută identitatea; care, deocamdată, se rezumă doar la fabricat maşini (şi aceasta este improprie, pentru că Dacia se face la Mioveni, nu la Piteşti). Mi-ar plăcea ca Piteştiul să revină unde a fost, nu numai în dans. Există o vorbă: omul sfinţeşte locul. Eu aş parafraza-o, spunând că «dansul sfinţeşte omul». Dacă se va dansa mai mult la Piteşti, şi cu o altă gândire, cred că se poate reveni la o poziţie mai onorabilă. Dacă nu… oricum, trăim în epoca lui merge şi aşa!”.

Viorel Năstase, pe scurt

* Născut la Piteşti, absolvent al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport

* Profesor de educaţie fizică şi sport, în Argeş, la început de carieră

* Doctor în educaţie fizică şi sport

* Cadru didactic universitar, specialist în dans sportiv

* Autor al mai multor manuale de specialitate, dar şi al unui volum de memorii

* Fost vicepreşedinte şi preşedinte al FRDS, arbitru internaţional de dans

Sorin SIMION

Distribuie pe Facebook