S-au scurs două luni de când preotul Constantin Marioara a părăsit biserica Sf. Vineri. Cum nu i s-a mai îngăduit să slujească după data pensionării, cel care a slujit 30 de ani în altarul acestui lăcaş de cult s-a resemnat. Lesne de înţeles durerea lui sufletească după atâţia ani în care a trudit pentru dezvoltarea şi înflorirea parohiei, intenţiile lui concretizându-se mai ales în anii în care a deţinut funcţia de paroh.

Cea mai mare realizare rămâne, după cum credincioşii piteşteni ştiu, restaurarea integrală a monumentului, cu multe milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. Toate însă aparţin trecutului, dar enoriaşii care i-au fost alături preotului şi l-au sprijinit în multe dintre iniţiativele sale resimt şi acum suferinţa pe care au trăit-o la ultima slujbă, cea în care „părintele inimilor”, cum este supranumit Constantin Marioara, le-a spus, cu lacrimi în ochi, bun rămas. Totuşi legătura dintre păstor şi turma duhovnicească se păstrează, enoriaşii apelând deseori numărul de telefon al preotului pentru a-l solicita la câte-o sfeştanie, pentru a-i cere sfatul în diverse situaţii, ori pur şi simplu pentru a-i auzi glasul cu care i-a fermecat de-a lungul vremii.

Impresionat de dragoastea frăţească a enoriaşilor bisericii Sf. Vineri, părintele C-tin Marioara s-a gândit la rândul său să-i răsplătească. Astfel, în mare taină, care iată, cu prilejul acestui articol, este dezvăluită, preotul pregăteşte un manuscris! A pus la cale scrierea unei carte! Ea va conţine memoriile lui, adunate de-a lungul celor 30 de ani de slujire în altarul biserricii Sf. Vineri. Vor fi evocate totodată figurile reprezentative ale clerului argeşean cu care a intrat în contact şi care au avut o înrâurire asupra devenirii sale duhovniceşti. Totuşi, nu va fi o carte care să readucă în atenţia cititorilor interesaţi doar o perioadă apusă şi o enumerare a realizărilor. Din contră, vor fi scoase la iveală greutăţile pe care preotul le-a întâmpinat, lucruri neştiute de nimeni, truda din spatele fiecărui proiect concretizat.

Surpriza va fi şi mai mare atunci când cititorii vor descoperi numele unor persoane cunoscute care s-au opus anumitor planuri pe care preotul le avea pentru dezvoltarea parohiei sale sau ale Mănăstirii Robaia, spre exemplu, acolo unde, datorită părintelui Marioara, obştea monahală are astăzi curent electric! Iată multe motive pentru ca memoriile lui C-tin Marioara să fie aşteptate cu nerăbdare de unii şi cu teamă de alţii.

Distribuie pe Facebook