25 iunie 2015; la iniţiativa deputatului de Argeş Cătălin Rădulescu, membrii comisiilor reunite de transporturi şi finanţe din Camera Deputaţilor s-au întâlnit la „Valea cu Peşti”, pe Transfăgărăşan, pentru a pune… infrastructura la cale.

O să revenim cu amănunte, dar vă spunem pe scurt că atunci s-a decis ca Transfăgărăşanul să fie reabilitat şi să fie montate de-a lungul drumului copertine pentru a menţine şoseaua cât mai mult timp deschisă într-un an, nu doar câteva luni cum se întâmplă acum, din cauza avalanşelor.

Dacă ar fi făcute acele copertine, n-am mai vedea aşa ceva pe Transfăgărăşan

La întâlnirea cu pricina a venit şi ministrul de atunci al Finanţelor, Eugen Teodorovici, care şi-a luat angajamentul că se va implica în proiect. N-a mai apucat, că a fost schimbat din funcţie.

De prisos să mai spunem că din vara lui 2015 şi până azi nu s-a făcut absolut nimic. „Decât” s-a discutat.
1 februarie 2018: Eugen Teodorovici este din nou ministru de Finanţe, Cătălin Rădulescu a fost în cărţi pentru funcţia de ministru al Transporturilor pe care a ratat-o însă, iar Transfăgărăşanul e tot plin de gropi şi fără copertine.

Recent, Ion Sănduloiu, şeful Serviciului Public de Salvamont, posta pe Facebook un video cu o avalanşă de proporţii în zona Capra, care s-a dus peste patru sectoare de drum. Numai acolo să nu fii ca turist!

Aducere aminte

Memoria… hârtiei e mai bună ca a noastră, aşa că redăm în cele ce urmează pasaje din articolul apărut în cotidianul „Argeşul” în data de 29 iunie 2015, într-o zi de luni.

Acum doi ani şi jumătate, la Valea cu Peşti, dl ministru Eugen Teodorovici era foarte vocal

„Membrii celor două comisii ale Camerei Deputaţilor, precum şi şeful CNADR, Narcis Neaga, dar şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, au simţit pe propria lor coloană vertebrală ce a însemnat nepăsarea pentru acest drum.

De la Bascov până la «Valea cu Peşti», suspensiile maşinilor au mult de suferit, aşa că trebuie luate urgent măsuri.

Teoretic, pe hârtie, acestea s-au luat: Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale ar urma să se doteze cu echipamente speciale, apoi să se treacă la refacerea Transfăgărăşanului, după care să se monteze şi mult cerutele copertine; acestea ar permite ca şoseaua să fie deschisă chiar şi 12 luni pe an, fără să mai existe pericol din cauza avalanşelor.

Ministrul Teodorovici a spus că alocă banii necesari fără probleme, aşa că mai rămâne să vedem că se pune toată lumea pe treabă. În iulie ar urma să fie lansat studiul de fezabilitate pentru aceste investiţii majore, de peste 10 milioane euro”, scria atunci „Argeşul.

Nu s-a făcut niciun studiu, n-a fost alocat niciun leu.

Acordul politic, o vrăjeală ieftină

În cele două comisii parlamentare consensul a fost unanim.

„Vrem ca acest drum să devină o mândrie naţională. Am decis ca în comisia noastră să facem lucruri pentru cetăţeni şi să lăsăm politica la o parte”, a declarat deputatul Mihai Lupu, preşedintele comisiei de transporturi şi infrastructură, membru al PNL.

„Acest drum vreau să fie deschis 12 luni pe an. Este un obiectiv ce poate duce la o adevărată explozie economică a zonei Argeşului şi nu numai”, a punctat, ca o concluzie, ministrul Teodorovici.

Dumitru Grecu, inimoasa gazdă a evenimentului, a prezentat câteva filme privind Transfăgărăşanul, dar şi o serie de proiecte de dezvoltare a turismului din zonă (unele datând din perioada comunistă, altele mai noi). Dacă măcar o parte dintre aceste proiecte s-ar realiza, turismul în zona Transfăgărăşanului ar putea genera foarte multe locuri de muncă şi plus valoare în PIB-ul judeţului.

Iată câteva dintre acestea:
* construirea unei baze de sănătate cu tratamente naturiste imediat după Curtea de Argeş (bază în care să se folosească principiile stopării îmbătrânirii prin stilul de viaţă);
* construirea la Căpăţâneni a unui complex format din 30 de case în stil tradiţional, cu parc, SPA, loc de joacă şi restaurante;
* construirea hotelului „Metehoiu”, aproape de Cetatea Poenari (dar şi a unui restaurant);
* ridicarea hotelului „Transfăgărăşan” aproape de complexul „Valea cu Peşti”;
* construirea staţiunii de schi de la Moliviş;
* amenajarea staţiunilor de schi Cumpăna, Capra, Bâlea, unde accesul să se facă în paralel cu şoseaua, pe o linie de cale ferată ca în Alpi;
* construirea unui hotel pe malul lacului Capra, la 2.240 mp altitudine;

Până azi, absolut nimic nu s-a făcut din toate acestea. Ba nu, ceva s-a făcut: s-a pus cruce proiectului Moliviş. Ca să nu mai avem discuţii.

Autostrada Piteşti-Sibiu, altă vrăjeală

Desigur, un alt subiect important discutat în munţii Făgăraş a fost cel privind autostrada Piteşti-Sibiu. Narcis Neaga, directorul CNADR, a dat asigurări că lucrările vor începe mai devreme de anul 2017. Uite că a trecut mult timp de atunci şi nicio cupă de pământ nu a fost excavată de pe traseul autostrăzii.

Claudiu DIŢA

Distribuie pe Facebook