Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat în urmă cu puțin timp desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Șeful statului a făcut anunțul în fața presei, avându-l alături pe liderul PMP.
„Desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma guvernul”, a declarat președintele.
Decizia vine după mai multe săptămâni de negocieri și consultări între președinte și liderii formațiunilor politice, în încercarea de a găsi o soluție pentru depășirea crizei politice și formarea unei noi majorități guvernamentale.
PSD ar urma să susțină noua nominalizare
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, înainte de anunțul oficial, Nicușor Dan i-ar fi informat pe liderii politici cu privire la decizia sa. Surse politice indică faptul că PSD ar fi acceptat să susțină candidatura lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru.
Tomac este în prezent europarlamentar, aflat la al doilea mandat în Parlamentul European. Din octombrie 2025, acesta ocupă și funcția de consilier onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni, în cadrul Departamentului de Politică Externă de la Palatul Cotroceni.
Anterior, între 2012 și 2019, a fost deputat în Parlamentul României, iar în perioada 2009-2012 a ocupat funcția de secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Ce urmează după desemnare
Conform articolului 103 din Constituția României, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru trebuie să solicite, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei complete a viitorului Executiv.
Programul și componența Guvernului vor fi dezbătute în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, iar învestirea va avea loc doar dacă proiectul obține votul majorității deputaților și senatorilor.
În cazul în care Eugen Tomac nu reușește să obțină sprijinul necesar în Parlament, președintele va relua consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de premier.
Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă, în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, Legislativul respinge cel puțin două propuneri de guvern.
În această situație, România ar putea ajunge la alegeri parlamentare anticipate, cu respectarea condițiilor prevăzute de legea fundamentală.
Guvernul Bolojan funcționează în regim interimar
Actuala criză politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026. Moțiunea a fost inițiată de PSD și AUR și a fost adoptată de Parlament.
După căderea Executivului, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat refacerea coaliției de guvernare și continuarea colaborării dintre partidele care au format anterior majoritatea parlamentară.
Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR nu au dus însă la un acord, iar consultările desfășurate la Palatul Cotroceni s-au încheiat fără un compromis politic.
Până la învestirea unui nou cabinet, Guvernul Bolojan își continuă activitatea în regim interimar, având atribuții limitate la administrarea curentă a statului.
Sursa: antena3.ro
