– Suprafaţă totală: 4.800 hectare;

– Populaţie stabilă: 2.063 de persoane (conform recensământului din 2013);

– Sate componente: Morăreşti (reşedinţă), Deduleşti, Dealul Obejdeanului, Luminile, Măncioiu şi Săpunari.

În anul Centenarului Marii Uniri se rup pomii la Morăreşti de atâta rod! Cu un aşa belşug de prune, mere, pere şi gutui, lipsa unei fabrici de prelucrare a fructelor se simte şi mai acut în comuna păstorită de primarul Gheorghe Purcaru. Cum arată pe aceste meleaguri mănoase „Satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european”, dar mai ales ce planuri în minte şi ce proiecte pe hârtie are edilul-şef citiţi în ceea ce urmează.

„La Ciupercă”

În miez de vară am poposit cu proiectul nostru în patria ţuicii, la Morăreşti, o comună devenită celebră şi graţie micilor de Deduleşti, perpeliţi pe grătarele agenţilor economici ce frig de zor cunoscutul brand pe grătarele înşirate în parcările Dealului Negru. În cunoscuta curbă de pe ruta Piteşti – Râmnicu Vâlcea (DN 7) şi-au concentrat activitatea aproximativ 20 de firme de comerţ (din cele peste 120 câte există în localitate). Vorbim de popasul „La Ciupercă”, unde circa 100 de locuitori lucrează în familie, fiecare cu câte 3-4 membri.

Alte atuuri

Un alt atu al aşezării, din perspectiva economică, este şi flota auto impresionantă, alcătuită din zeci de mijloace de transport auto mari (tiruri), microbuze şi te miri ce alte maşini deţinute de firmele de transport.

Morăreştiul se mai laudă cu ceva: cota de 0% a şomajului în rândul populaţiei active. De reţinut şi că numai două persoane (cu drept de muncă) beneficiază de ajutor social.

Ofurile primarului

Un „of” care-l macină pe primarul Gh. Purcaru este comuna îmbătrânită. Fiindcă degeaba-i pământul roditor şi belşug în livezi dacă săteni cu putere de muncă sunt, la Morăreşti, din ce în ce mai puţini. În agricultură, inclusiv în sectorul pomicol, nu-s toate „pe roze”. „Statul ar trebui să ajute zonele de deal, pentru a le da posibilitate fermierilor să-şi valorifice integral producţia de fructe, inclusiv prin fabricarea de ţuică şi rachiuri naturale. Vrem legi mai bune, pentru protecţia producătorilor locali”, a punctat primarul. Din punctul de vedere al primului gospodar, o altă lege care „îi pune beţe în roate cetăţeanului” este Codul silvic.

Un alt neajuns enunţat de Gh. Purcaru este traficul aglomerat de pe DN7 (E 81), care creează dezavantaje la Morăreşti (risc de accidente, în primul rând!); ruta intens circulată ar putea fi degajată nu printr-o… minune, ci prin construirea autostrăzii Piteşti-Sibiu („mingea” e la parlamentari).

Investiţii în 2018

* Xerox multifuncţional;

* Teren de sport în satul Deduleşti;

* Extindere reţea de distribuţie a apei potabile în satul Luminile;                                                * Conductă aducţiune nouă de la gospodăria de apă Deduleşti la castelul de apă din satul Morăreşti;                                                                                      * Modernizarea gospodăriei de apă în satul Deduleşti;                                                                 * Înfiinţarea reţelei de ape uzate menajere şi a staţiei de epurare Deduleşti şi Măncioiu;                                                                                                                        * Sporirea capacităţii portante pe strada Checi;                                                            * Proiectare IBU pe strada Checi;                                                                                                  * Construcţie gabioane.

Prioritare în agenda de lucru a primarului Gh. Purcaru sunt modernizarea drumurilor comunale şi reţeaua de canalizare.

Atestare documentară

Comuna Morăreşti este situată în partea central-vestică a judeţului, la o distanţă de 38 km sud faţă de Piteşti şi la 25 km faţă de Râmnicu Vâlcea. Se învecinează cu Poienarii de Argeş, Cuca, Uda şi Cotmeana.

Cea mai veche atestare documentară se consemnează în cazul satului Săpunari, menţionat în Zapisul din 1793, prin care se desface căsătoria dintre Maria din satul Ciuteşti şi Vlad de la Săpunari.

Puncte tari

– Şomajul, 0% în rândul populaţiei;

– Poziţionarea comunei pe DN 7 Piteşti-Rm Vâlcea, în zona de influenţă a celor două municipii;

– Profilul economic mixt al comunei (industrie, agricultură, silvicultură, agroturism);

– Reţele de transport, circulaţie de persoane şi mărfuri diversificate pe drumuri judeţene şi în circuit intern;

– Oameni harnici, ospitalieri;

– 120 de firme active;

– Producţia bună la fructe (mai ales la prune şi mere);

– Patru asociaţii agricole puternice;

– Fermele dotate cu o gamă diversă de maşini agricole şi utilaje;

– Telefonie fixă şi mobilă, cablu, internet, televiziune locală;

– Şcoli modernizate (mobilier nou, încălzire centrală);

– Cămin cultural dotat cu fonduri europene (reabilitat);

– Primăria înzestrată cu buldoexcavator, autobasculantă, sărăriţă şi alte utilaje de întreţinere a drumurilor;

– Baza sportivă amenajată în cadrul şcolii gimnaziale;

– Racordarea la reţeaua de distribuţie a energiei electrice;

– Disponibilitatea terenurilor agricole fertile;

– Relief variat, condiţii geografice, atmosferice şi hidrologice favorabile;

– Poluare atmosferică redusă;

– Identitate istorică puternică datorată prezenţei vestigiilor, lăcaşurilor de cult şi a monumentelor istorico-arheologice;

– Desfăşurarea periodică a unor târguri tradiţionale şi sărbători locale specifice;

– Grad ridicat de toleranţă socială şi nivel scăzut de conflicte sociale.

Puncte slabe

– Alunecările de teren (Deduleşti);

– Lipsa de personal în toate domeniile;

– Traficul aglomerat pe DN7 (E81);

– Inexistenţa unui sistem de alimentare cu gaze;

– Sistemul de alimentare cu apă şi cel de canalizare şi epurare a apelor uzate insuficient dezvoltate;

– Lipsa unei baze de date a ofertei de terenuri/imobile din zonă, necesară consultării de către potenţialii investitori;

– Numărul redus de cabinetele medicale;

– Insuficienta promovare a sectoarelor industriale şi agricole pe piaţa naţională;

– Slaba dezvoltare a firmelor de consultanţă din zonă.

Ameninţări

– Îmbătrânirea populaţiei;

– Depopularea şcolilor;

– Existenţa unor zone predispuse spre dezastre;

– Migraţia externă a persoanelor cu nivel educaţional ridicat;

– Prezenţa fenomenului de migraţiune a cadrelor didactice spre alte domenii de activitate;

– Mediul legislativ fiscal instabil;

– Accesul redus la granturi nerambursabile şi la credite pentru dezvoltare agricolă.

Oportunităţi

– Înfiinţarea unei fabrici de prelucrare a fructelor recoltate din livezi şi pădure;

– Efectivul mare de animale şi suprafeţele de teren favorizează posibilitatea înfiinţării de microferme;

– Dezvoltarea turismului rural.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio