„Monografia comunelor din Argeş”, proiect ce poartă marca ziarului nostru, radiografiază satul argeşean în anul Centenarului Marii Uniri. În carte sunt portretizate 66 de comune din judeţ, urmând ca pe celelalte 29 să le abordăm în acest an, în a doua ediţie.

Proiectul nostru, „Satul argeşean faţă-n faţă cu viitorul european”, decupează din realitate ideea de reformă şi înnoire, oportunităţi, soluţii de progres economic şi social cu speranţa că, luând act de ele din carte, se vor găsi oameni politici, întreprinzători ori investitori interesaţi să valorifice informaţiile noastre şi să le pună în operă, spre mai bunul mers al satului argeşean. Ce activităţi economice şi ce oportunităţi de dezvoltare sunt trecute în fişele monografice aflaţi în ceea ce urmează.

La răscruce de drumuri

Albeştii de Argeş are seră bio, păstrăvărie, brutărie, firmă de confecţii metalice; alte activităţi menţionate de primarul Gabriel Popa sunt horticultura, creşterea animalelor, apicultura, cultura căpşunilor şi prelucrarea lemnului. În Albota se găsesc multe terenuri disponibile pentru investiţii (e zonă industrială); primarul Ion Dumitru spune că investitorii au tot ce le trebuie: utilităţi, infrastructură etc. Terenuri pentru realizarea obiectivelor destinate staţiunii „Vidraru” se găsesc la Arefu, este mesajul primarului Gheorghe Stoican mai ales pentru investitori.

La Băbana, primarul Vasile Ivan vrea să construiască o zonă de agrement (35 ha) pe un depozit de sare. La Bălileşti, principalele activităţi sunt concentrate pe agricultură şi zootehnie, iar primarul Victor Cătălin Turturică declară că zonele deluroase terasate şi amenajate corespunzător oferă condiţii prielnice pentru livezile de meri, pruni, gutui şi peri. Bascovul cârmuit deprimarul Gheorghe Stancu se află la răscrucea unor drumuri de mare interes pentru transportatori, comuna devenind din ce în ce mai atractivă în raport cu viaţa de la oraş. 

Terenuri libere

Comuna Beleţi-Negreşti are potenţial ridicat de investiţii în cultura vegetală, zootehnie, silvicultură, pomicultură, punctează primarul Dorin Cătănea. Comuna Bogaţi deţine terenuri libere pe care se poate investi, conform primarului Ion Gârleanu. La Boteni primarul Vasile Leau consideră oportune dezvoltarea pomiculturii şi a sectorului zootehnic, dar şi redeschiderea minei. La Boţeşti, edilul-şef Gheoghe Stancu se luptă cu birocraţia; vrea reţea de canalizare, are proiect în acest sens, dar de şase ani insistă degeaba la Ministerul Dezvoltării pentru finanţare. Primarul de la Bradu, Dan Stroe, „leagă” creşterea continuă a populaţiei şi a numărului de gospodării de numeroasele firme din comună care oferă locuri de muncă şi aduc bani frumoşi la bugetul local. La Brăduleţ, comună condusă de primarul Alecu Evlampie, activităţile profitabile sunt legate de agroturism. La Bughea de Jos, primarul Ion Dorel Tănăsescu a tăiat robinetul risipei, iar banii economisiţi au fost fructificaţi în investiţii. Bughea de Sus este o comună tânără; primarul Nicolae Tarbă îşi doreşte atragerea de investitori şi caută soluţii pentru ca tinerii să nu mai plece din satul natal.

Idei de afaceri

La Buzoeşti, primarul Ion Tănase sprijină investiţiile străine; un antreprenor din Israel a pus pe picioare o fermă de viţei (5000 de capete) şi o fabrică de nutreţuri combinate. Primarul comunei Căldăraru, Ionuţ Râcanu, îi aşteaptă pe fiii satului plecaţi să muncească în străinătate să se întoarcă la iarba verde de acasă cu idei de afaceri. Primarul de la  Căteasca, Eugen Mira, enumeră şapte mari companii care au înfiinţat puncte de lucru în comună; halele de producţie au fost deschise de străini, dar şi de o firmă cu capital autohton. La Cicăneşti, edilul-şef Ion Ionescu este pregătit să înceapă o muncă titanică de cel puţin un mandat: cadastrarea – „esenţa liniştii în localitate”, lucrare ce va clarifica toate situaţiile litigioase din comună. Primarul de la Corbeni, Virgil Mateescu, menţionează ca puncte tari drumurile accesibile şi activităţile în turism. De la primarul din Corbi, Virgil Baciu, am reţinut că dotările publice specifice unui nivel de trai decent trebuie puse în operă fără a periclita specificul local, tradiţiile şi obiceiurile. Primarul comunei Coşeşti, Nicolae Pană, este un promotor al meşteşugurilor şi tradiţiilor şi crede cu tărie în forţa educaţiei. Georgel Cristinel Deaconu, edilul-şef de la Cuca, enumeră perspective în dezvoltarea pomiculturii şi a zootehniei. Primarul de la Davideşti, Ion Sandu, este mulţumit că un agent economic a transformat fostul combinat avicol într-o fermă productivă cu 120.000 de găini ouătoare. Dâmbovicioara stă bine la capitolul turism, conform primarului Dumitru Secăreanu.

Diamante de şlefuit

Dobreşti este comuna în care Primăria a înfiinţat societăţi de producţie cu bani europeni, trece în fişa monografică primarul Irinel Georgescu. La Domneşti, edilul-şef Ion Gabriel Zăvoianu ar vrea să amenajeze o piaţă permanentă, „giuvaierul” activităţilor comerciale locale fiind iarmarocul tradiţional deschis în fiecare duminică. Comuna Godeni este patria zarzavaturilor, a rostit cu mândrie primarul Ion Pădureanu. Primarul comunei Izvoru, Claudiu Neguţ, e foarte aproape de a aduce în localitate un agent economic important. La Leordeni, primarul Marian Ibric a numărat peste 100 de societăţi comerciale care desfăşoară activităţi în variate ramuri ale economiei de la exploatarea zăcămintelor de ţiţei, până la confecţii. Comuna Lereşti este, în opinia primarului Marin Toader, un diamant turistic ce aşteaptă să fie şlefuit. Gheorghe Drăgan, edilul-şef de la Lunca Corbului: „Lipsa fondurilor este o frână în dezvoltarea comunei şi multe dintre problemele sesizate de cetăţeni exced competenţelor primarului”.

Comuna Mălureni are potenţial de dezvoltare turistică mai ales că în localitate, pe un teren privat, funcţionează o şcoală de vară frecventată de studenţii bucureşteni de la facultatea de arhitectură, am aflat de la Florin Bucălie, viceprimar cu atribuţii de primar. Primăria Merişani estesingura din judeţ cu centrală fotovoltaică producătoare de curent în sistemul naţional şi de această mare realizare este foarte mândru primarul Marius Luigi Ionescu. La Miceşti, primarul Dumitru Voicu oferă scutiri de taxe şi impozite pe perioadă determinată pentru obiective industriale şi turistice. Pentru primarul de la Mihăeşti, Gheorghe Matei, lipsa investitorilor este principala problemă. La Morăreşti, în „patria ţuicii” unde sunt perpeliţi pe grătare celebrii mici de Deduleşti, nu există niciun şomer, ne asigură primarul Gheorghe Purcaru. Comuna Moşoaia şi-a dublat populaţia în ultimii 15 ani, ne-a informat primarul Florea Ene. La Muşăteşti, primarul Constantin Oancea a identificat lipsurile şi a concluzionat: „Dacă nu vom reuşi să ne punem rapid la punct cu infrastructura, viitorul îl prevăd sumbru la Muşăteşti”.

Terenuri lucrate

Primarul comunei Negraşi este Constantin Alexandru; pe o rază de câţiva kilometri, în jurul poienii cu narcise, sunt mai multe lacuri unde se poate pescui. Cu numeroşi agenţi agricoli şi non-agrioli, comuna Oarja condusă de primarul Constantin Bâlea are de partea ei avantajul apropierii de Piteşti. Primarul de la Pietroşani, Eugeniu Pătru, crede în posibilitatea dezvoltării unui abator şi a altor investiţii. Primarul de la Poiana Lacului, Ion Dumitrache, este norocos că în subsolul comunei se găsesc însemnate resurse energetice, precum petrol şi gaze naturale (pe raza localităţii funcţionează peste 160 de sonde). Poienarii de Argeş, comuna în care primar este Dragoş Boncea, are un centru pentru fabricarea de europaleţi, o staţie de sortare, o fabrică de betoane; în localitate au fost efectuate, de câteva ori, filmări cinematografice. Prin marea întindere a fâneţelor naturale comuna Poienarii de Muscel poate fi considerată o regiune ideală pentru creşterea ovinelor şi bovinelor, subliniază primarul Ion Banzea. Primarul de la Popeşti, Ion Mihai, precum şi localnicii ar fi bucuroşi dacă în comună s-ar înfiinţa unităţi pentru producţia de confecţii, brutării, depozite de cereale şi microfrabrici de obţinere a uleiului de floarea-soarelui (presat la rece). La Râca terenurile sunt lucrate 100%, rezumă primarul Georgel Burcea; aici, principala sursă de venit este, pentru majoritatea locuitorilor, agricultura.

Comunei Răteşti se află angrenată în numeroase proiecte. Primarul Cornel Petrică: „Avem personal calificat la primărie, colaborăm şi cu firme de consultanţă specializate în proiecte de investiţii, dar uneori ai senzaţia că unele instituţii vor mai mult să te încurce în atragerea banilor decât să te ajute…”. Recea, comunacârmuită de Marin Pană, a avut astă-toamnă o producţie record la porumb; am descoperit că localitatea are, între altele, şi potenţial piscicol. Primarul de la Rociu, Aurel Bălăşoiu, „pariază” tot pe agricultură, când vine vorba de oportunităţile de dezvoltare.

Deschişi ideilor noi

La Rucăr, unde tradiţiile sunt putermic împământenite,primarul Ionel Dulamă se străduieşte să atragă fonduri europene pentru dezvoltarea localităţii. Autostrada Piteşti-Sibiu, care ar trece şi pe la Sălătrucu, ar fi un factor decisiv de dezvoltare a comunităţii locale, consideră primarul Nicolae Langer. Primarul de la Săpata, Ionuţ Laurenţiu Micu, recomandă accesarea fondurilor europene pentru înfiinţările de livezi noi (pruni) şi afaceri din apicultură. Un sol feril, pretabil exploataţiilor de pomi fructiferi (pruni şi meri), oferă Schitu Goleşti, o comună deschisă mediului de afaceri (primar, Vasile Tudorel Miriţă). Comuna Slobozia este, în ultimul timp, stabilă din punct de vedere demografic fiindcă, explică primarul Petre Funie, oamenii lucrează la combinatul de porci, compania petrolieră etc. La Stoeneşti, investitorilor li se oferă o facilitate: redevenţă minimă la concesionarea de terenuri (primar, Ion Marin). Primarul de la Stolnici, Sevastian Pupăză Roşu, a trecut la capitolul oportunităţi: investiţii în agricultură, dar şi înfiinţarea parcurilor fotovoltaice şi a centralelor eoliene. Primarul de la Suseni, Radu Doru, aşteaptă să intre „în pâine” o fermă bio de creştere a păsărilor. La Ştefan cel Mare, primarul Niculae Vidan nu şi-a pierdut speranţa că prin atragerea de fonduri europene s-ar putea dezvolta afacerile în domeniul agriculturii şi apiculturii; zona se pretează şi la înfiinţarea atelierelor de meşteşuguri. Primarul de la Teiu, Florin Dumitru, oferă multiple facilităţi pentru investitori (terenuri disponibile scoase la vânzare). Primarulde la Tigveni, Doru Dumitru Slătineanu, spune căsubsolul foarte bogat în zăcăminte de titan şi zirconiu permite exploatarea acestor minereuri şi că aşteaptă să fie extrase pepitele de aur de pe Valea Bădislavei. În paralel cu dezvoltarea economică a localităţii cu o puzderie de firme, primarul comunei Ţiţeşti, Gheorghe Savu, vrea să reînvie tradiţiile locale. Primarul de la Uda, Dumitru Dăguşin, arată că profilul economic al localităţii este unul agricol, principalele ramuri fiind cultura cerealelor, pomicultura şi creşterea animalelor. Ambiţii mari şi la Valea Danului, unde primarul Vasile Preda şi-a propus să pună şi mai bine în valoare potenţialul turistic al zonei (obiectivele, tradiţiile şi meşteşugurile de prin partea locurilor). La Valea Iaşului, primarul Nicolae Barbu promovează terenul pentru parc industrial cu utilităţi apă, canalizare, gaze. Primarul comunei Vedea, Niculaie Dochinoiu: „Nu suntem într-o zonă turistică, avem însă petrol, spital, un liceu tehnologic performant şi oameni activi (n.n., 50% din populaţia comunei)”. Deschisă la ideile noi care pot aduce un plus de confort în viaţa consătenilor, primăriţacomunei Vultureşti, Irina Poşircă, a povestit că în nisipurile aluvionare ale pârâului Mâzgana a fost găsit aur…

*** Ziarul nostru a avut alături, ca parteneri în acest proiect, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Consiliul Judeţean Argeş, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului şi „Antena” 1 Piteşti, precum şi cele 66 de comune prezentate în carte.

Distribuie pe Facebook