Primăria Miceşti

Comuna Miceşti grupează satele Miceşti (care e şi reşedinţa), Purcăreni, Păuleasca şi Brânzari, în care locuiesc, în total, aproximativ 4.500 de locuitori.

Miceştiul se află în centrul judeţului, la 12 km de Piteşti şi la fel de aproape şi de Mioveni. Comuna e aşezată pitoresc, de-a lungul Râului Doamnei.

De asemenea, e străbătută de pâraiele Păuleasca şi Purcăreanca. Miceştiul beneficiază de acces direct la DN73 Piteşti-Câmpulung Muscel.

De la ieşirea din Piteşti şi până la Miceşti, pe DN73 se circulă în regim de drum expres, pe două benzi pe sens.

Miceştiul se învecinează cu comunele Dărmăneşti (la nord şi la est), Coşeşti şi Mălureni (la nord), cu municipiul Mioveni (la est), Budeasa şi Mălureni (la vest), respectiv cu Mărăcineni (la sud). Suprafaţa comunei e de 44 km pătraţi, dintre care 26 kmp sunt păduri şi aproape 15 kmp teren agricol.

O istorie de mii de ani

Miceştiul are în spate o istorie atestată documentar de mai bine de o jumătate de mileniu. În aprilie 1456, un hrisov domnesc întărea proprietatea unui anume boier Mogoş asupra câtorva moşii, dintre care una în satul Miceşti.

O zi obişnuită de lucru la Primărie

Teritoriul actual al Miceştiului e, însă, locuit încă de dinainte de această menţiune scrisă. Există în satul-reşedinţă de comună ruine a ceea ce a fost o culă despre care se spune că ar fi aparţinut voievodului Mircea cel Bătrân.

Probabil, chiar şi numele comunei ar veni tot de la voievodul Mircea, prin transformarea numelui Mirceşti în Miceşti.

Urmele de viaţă socială la Miceşti datează din Antichitate. Cuceritorii romani ai Daciei au construit un castru la Purcăreni, considerat a fi parte din Limes Transalutanus, un sistem de fortificaţii cu caracter defensiv, care lega, alături de alte sisteme de fortificaţii, Sarmizegetusa şi posesiunile romane din Transilvania (Apulum, Brucla, Potaissa, respectiv Alba Iulia, Aiud şi Turda de azi) de Cumidava (Râşnov), trecând pe unde e azi comuna Miceşti şi până la malul Dunării.

Monumente istorice

În cele două războaie mondiale, mai mulţi ostaşi din satele comunei Miceşti şi-au dat obolul de sânge pentru independenţă şi neatârnare.

Memoria celor ce s-au jertfit pentru ţară e cinstită aşa cum se cuvine

În memoria celor căzuţi între 1916-1918, respectiv 1940-1945, în curtea uneia din bisericile din Miceşti a fost ridicat un monument, pe care sunt inscripţionate numele eroilor comunei.

Cinstirea memoriei eroilor nu e vorbă goală la Miceşti. Monumentul e îngrijit şi bine întreţinut, semn că acolo se pune preţ pe istoria neamului.

Un alt monument, dedicat exclusiv celor ce au căzut în prima conflagraţie mondială, se află în curtea bisericii din Purcăreni.

Biserica cu hramul sfinţilor Gheorghe şi Nicolae, ridicată în urmă cu peste două secole, e cel mai reprezentativ lăcaş de cult din comună.

Indicatori demografici buni

Pe teritoriul comunei se află 1.550 de locuinţe, din care sunt locuite permanent 1.450. Din totalul populaţiei Miceştiului, 3.461 de locuitori sunt de vârstă activă, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai ridicate procente din judeţul Argeş.

Mai bine de jumătate din această forţă de muncă lucrează pe platforma Dacia. De asemenea, sunt aproape 400 de copii cu vârste de la 6 la 18 ani, în vreme ce vârstnici de peste 60 de ani sunt numai aproximativ 300.

O altă cifră foarte bună pentru comună: numărul asistaţilor sociali a scăzut, în ultimele două decenii, de la peste 300 la numai 32 de persoane.

Alături de români, în comună (satul Păuleasca) trăieşte şi o minoritate romă. Însă Miceştiul a ajuns să aibă şi o minoritate… franceză: pe două uliţe din sat s-au grupat mai multe familii de francezi care muncesc la uzina Dacia şi care au găsit la Miceşti un cadru natural superb, liniştit, nepoluat, dar totuşi foarte aproape de uzină.

Politică şi administraţie

Comuna e condusă de unul dintre cei mai longevivi primari din judeţul Argeş, dl Dumitru Voicu.

Judecând după energia ce-o emană în jur şi după frenezia cu care aleargă de colo-colo, ca să rezolve treburile obştii, ai crede că e la primul mandat de primar. De fapt, e la al şaptelea. Şi ne-a vorbit, zilele trecute, despre ce are de gând să facă în următoarele două-trei.

Personalitate vivace, cu discurs aplicat, chiar dacă uşor contondent pe alocuri, Dumitru Voicu e genul de om care pune mare preţ pe fapte decât pe vorbe.

„Cea mai mare realizare a mea în anii aceştia e că am reuşit regularizarea pâraielor Păuleasca-Miceasca. Le-am arătat calea către Râul Doamnei”, zicea primarul, bucuros că a scăpat, astfel, de ameninţarea anuală a inundaţiilor.

Proiecte realizate

S-a reuşit, de asemenea, asigurarea legăturii comunei, prin drumuri asfaltate, cu DN73. Din cei 29 de km de drumuri şi uliţe ale Miceştiului, 19 km sunt asfaltaţi. Iar primarului Voicu nici prin cap nu-i trece să plece din Primărie până nu termină de asfaltat şi ceilalţi 10 km rămaşi.

Comuna e conectată la DN73 Piteşti-Câmpulung

Instituţiile de învăţământ din comună, adică două şcoli gimnaziale, patru şcoli primare şi patru grădiniţe, au fost toate aproape integral renovate şi modernizate.

Mai mult, şcolile gimnaziale din Miceşti şi Purcăreni au fost şi extinse, pentru că sporul demografic a obligat la asta.

Puţinele lucrări care nu sunt încă finalizate vor fi gata cel târziu până la finele anului.

„La noi nu e ca la autostrăzi. Noi când zicem că le facem, le facem. Veniţi să vedeţi la sfârşitul anului”, rezumă situaţia primarul Voicu.

Proiecte în derulare

La capitolul planuri de viitor, primarul Voicu şi administraţia locală, în ansamblul ei, excelează, dacă ne raportăm la celelalte administraţii de comună din judeţ.

Printre planurile următorilor cel mult 4-5 ani figurează înfiinţarea unei creşe şi a unei grădiniţe cu program prelungit, ambele la Miceşti, dar şi a unui dispensar uman.

Cele două cabinete de medicină de familie existente fac cu greu faţă solicitărilor.

Consiliul Local Miceşti a dat, de asemenea, undă verde construirii unei grădiniţe şi în satul Purcăreni.

Canalizarea şi gazul metan, în scurt timp

În total, primăria comunei Miceşti are depuse documentaţii complete pentru nu mai puţin de 18 proiecte. Două sunt, însă, vitale pentru un viitor mai bun locuitorilor comunei.

Primul ar fi introducerea alimentării cu apă şi a canalizării în Miceşti şi Purcăreni. Va fi, însă, un sistem revoluţionar de canalizare, sub presiune, pe principiul după care funcţionează hidrofoarele.

„E mai ieftin de proiectat şi de executat, iar la noi relieful deluros ne-a obligat să alegem alt sistem decât cel clasic. Canalizarea sub presiune e folosită pe scară largă în Germania şi Austria. La noi au aşa ceva doar două comune din judeţul Timiş”, explica dl Voicu. „Eu zic că în trei ani, cel mult, lucrările vor fi gata”.

Iar de Crăciunul acestui an, se va da drumul alimentării cu gaz metan a gospodăriilor din Miceşti.

„E strâns termenul, dar vreau neapărat să finalizăm şi introducerea gazelor”, a mai spus primarul.

Concluzii

Miceştiul nu este, încă, în anul 2018, la nivelul de dezvoltare la care e, spre exemplu, Bascovul. Nici nu are buget comparabil cu al Bascovului. De departe, însă, la Miceşti lucrurile stau mai bine decât – luăm un alt exemplu – la Bradu, comună cu buget incomparabil mai mare. Dar incomparabil mai prost gospodărită.
Ţinând cont de numărul de proiecte în derulare şi/sau aprobate spre a fi finanţate, de seriozitatea cu care acestea sunt puse în practică şi de celelalte atuuri ale sale, Miceştiul are toate şansele să ajungă la nivelul unei comune de nivel european. Le va fi greu, celor din comună, să spună peste câţiva ani, dacă stau la oraş sau la sat.

Puncte tari
* Cadru natural deosebit
* Apropiere de DN73 şi de autostrada A1
* Apropiere de Piteşti, de Mioveni şi de uzina Dacia
* Structură demografică foarte bună, cu pondere ridicată a forţei de muncă
* Administraţie locală transparentă, corect dimensionată şi dedicată
* Viaţă economică activă, dinamică

Puncte slabe
* Reţea de drumuri şi străzi incomplet asfaltată
* Potenţial turistic insuficient valorificat (lipsă trasee turistice marcate corespunzător, capacităţi de cazare reduse)

Boierul Istrate Micescu, întâia personalitate a comunei
A fost ministru de Externe în perioada 1937-1938, absolvent de Drept cu doctorat luat la Paris, profesor la Universitatea din Bucureşti şi membru al grupului de intelectuali care a redactat Constituţia din 1938. După război a înfiinţat un grup de rezistenţă anticomunistă intitulat „Salvarea Neamului”, ccea ce i-a adus excluderea din barou, arestarea şi o condamnare la 20 de ani de temniţă grea. A rezistat doar patru ani muncii silnice, dându-şi obştescul sfârşit în cumplita puşcărie de la Aiud.

Conducerea Primăriei

Primar: Dumitru Voicu
Viceprimar: Nicolae Olteanu
Secretar: Iulian Dulamă

Distribuie pe Facebook