Primăria

Risipită printre şi pe dealurile împădurite ale Subcarpaţilor Getici (Gruiurile Argeşului), pe malul râului Vâlsan, de-a lungul drumului judeţean care trece dincolo de Muşăteşti şi Brădet până în minunatele Poieni ale Vâlsanului, comuna Mălureni are un farmec aparte. Localitatea se află în centrul judeţului Argeş, pe meleaguri încărcate de legende, dar peste care s-au abătut inerentele probleme ale lumii de azi. Oamenii locului, gospodari, încearcă şi reuşesc în bună măsură să facă faţă unui trai tot mai agitat, tot mai aspru. Perspectivele sunt însă de bun augur, având în vedere că oamenii sunt harnici, iar administraţia locală, deşi dispune de resurse financiare limitate, se zbate să îmbunătăţească zi de zi condiţiile de viaţă din comună. Viceprimarul cu atribuţii de primar Florian Bucălie ne-a spus, cu ocazia deplasării noastre în localitatea pe care o conduce, că politica nu are treabă cu administraţia propriu-zisă, iar toată lumea trebuie să tragă, cum se spune, „la aceeaşi căruţă” pentru binele comun.

De la Vladislav citire…

Prima atestare documentară a Mălurenilor de care avem ştiinţă a fost emisă la Târgovişte, pe data de 15 aprilie 1456, de către Vladislav Voievod, în care se face referire la sat. Totuşi, zona a fost locuită cu mult timp înainte, doar că izvoarele scrise lipsesc. Cele arheologice indică însă activitate umană continuă vreme de multe veacuri aici. Istoricii menţionează faptul că, de exemplu, victoria de la Posada, împotriva trufaşului rege al Ungariei Carol Robert, a fost posibilă şi datorită jertfei unor fii ai Mălureniului.

Dispensarul uman

Mălureni azi

Iată însă câteva date importante privind Mălureniul din zilele noastre:

– populaţie – 4.700 locuitori;

– sate componente: Buneşti, Mălureni (reşedinţa), Păuleasca, Topliţa şi Zărneşti;

– suprafaţa: 10.825 hectare, dintre care 850 ha în intravilan şi restul extravilan; în comună sunt 4.930 ha de teren agricol, 250 ha de livezi, 1.170 ha de fâneţe, 1.030 ha de teren arabil şi 2.480 ha de păşuni; evident, creşterea animalelor, apicultura şi exploatarea pădurilor (care sunt bogate şi bine protejate aici, faţă de alte locuri) sunt activităţi de bază ale locuitorilor;

– relief: specific de deal;

– căi de acces: din drumul naţional Piteşti – Curtea de Argeş se ramifică drumul judeţean spre Brădet;

– agenţi economici: circa 50; cei mai importanţi sunt Comesad, General Trust, Europrod Construct 2004 şi Top Cleaning;

– educaţie: în comună sunt şase şcoli primare, două gimnazii şi şase grădiniţe; populaţia şcolară în prezent este de circa 550 de copii;

– personalităţi locale: Fotin Enescu, minstru al Finanţelor în 1918, Ion Marinescu-Vâlsan, pictor, Dumitru Nanu (poet şi traducător), Ion Erfulescu (arhitect şi constructor), Jean Moncea (profesor universitar), Petre Tudose (profesor) etc.

Şcoala „Petre Tudose”

– monumente: în comună sunt şapte biserici, dintre care Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Bohari (1641) este monument istoric de arhitectură de interes naţional, aflată în satul Topliţa, în fostul cătun Bohari; tot de interes naţional este şi monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de piatră de pe „Plantaţie”, lângă silozul din Zărneşti, cruce datând de la 1719. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Argeş ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Intrarea în Biserică” (1800); biserica „Sfântul Nicolae” şi „Duminica Tuturor Sfinţilor” (1724), ambele din satul Mălureni.

„Lucrăm pentru oameni”

De mai bine de un an, la cârma administraţiei locale se află viceprimarul Florian Bucălie care a preluat atribuţiile de primar în condiţiile în care fostul edil a avut unele probleme. Florian Bucălie este hotărât să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a rezolva cât mai multe dintre problemele localităţii. „Prioritatea nr. 1 o reprezintă asfaltarea drumurilor de interes local. Am reuşit în bună măsură să rezolvăm problema, dar tot mai sunt cam 7 km de drumuri la care trebuie lucrat. Oamenii trebuie să aibă încredere că administraţia lucrează pentru ei. Iar noi ne dorim să lucrăm pentru oameni, în interesul lor şi pentru a creşte nivelul de trai în comună”, ne-a declarat Florian Bucălie.

Proiecte

Multe proiecte cu bani de la Guvern, Consiliul Judeţean sau resurse locale au fost realizate sau sunt în curs de realizare, deşi venitul total al comunei din taxe şi impozite locale este de circa 450.000 lei anual. Dintre acestea amintim:

– asfaltare pe drumul 215C Buneşti pe o distanţă de 2,2 km (în curs) şi amenajare pod la Gârcia;

– asfaltare pe drumul 216C Topliţa (în derulare);

– asfaltare 1,8 km din drumul Bohari (contractul a fost semnat);

Râul Vâlsan

– alimentare cu apă la Şcoala „Petre Tudose” (finalizată);

– amenajarea de toalete în incinta şcolilor (patru finalizate, încă una în lucru);

– amenajare teren minifotbal în spatele Primăriei (proiect în derulare prin Grupul de Acţiune Locală);

– realizarea Planului Urbanistic General (în derulare);

– cadastrare gratuită pentru cetăţeni (în curs).

Să vedem, în cele ce urmează, ce ne spune analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări).

Puncte tari

– apă curentă în trei sate (Zărneşti, Buneşti şi Mălureni – parţial);

– forţă de muncă bine calificată;

– terenuri private disponibile pentru derularea a diverse investiţii;

– dispensar uman şi veterinar;

– activităţi specifice precum creşterea animalelor, apicultură şi agricultură.

Drum local asfaltat

Puncte slabe

– mulţi asistaţi social (familiile de romi din Păuleasca) – 300 de dosare în plată; în comunitatea respectivă a fost amenajat cu fonduri norvegiene un after-school care ar urma să fie transformat în şcoală;

– lipsa alimentării cu gaze;

– lipsa canalizării;

– afectarea infrastructurii de transport pe anumite zone;

– populaţia îmbătrânită;

– lipsa pensiunilor turistice;

– alunecări de teren.

Dealuri, livezi, păduri…

Oportunităţi

– posibilitatea înfiinţării de microferme şi de fabrici de procesare a fructelor şi legumelor;

– potenţial de dezvoltare turistică (în localitate există o şcoală de vară pe un teren privat, iar pe 24 iulie vor veni aici studenţi bucureşteni de la Facultatea de Arhitectură, coordonaţi de profesorul Petre Guran, pentru amenajarea unei zone de corturi şi campare);

– exploatare agregate din ape;

– valorificarea unor meşteşuguri populare;

– calitatea bună a solului permite derularea unor activităţi specifice în agricultură.

Şcoala de vară

Ameninţări:

– comuna nu intersectează un drum naţional şi nicio cale ferată;

– nu are zonă industrială;

– exodul populaţiei tinere către oraşe şi străinătate.

Vâlsanul reprezintă o adevărată binecuvântare pentru cei care locuiesc pe această vale. Depinde doar de fiii locului să pună în valoare bogăţiile oferite de către natură într-un mod atât de generos!

Distribuie pe Facebook