# Tratăm RISCUL SEISMIC cu TEORIE? Iată lista clădirilor cu probleme din Piteşti şi judeţ

Peste noapte, se împlinesc 42 de ani de la marele cutremur din 4 martie 1977, eveniment care a marcat profund România. De atunci s-au schimbat normativele de construcţii, dar problemele au rămas. Clădirile cu risc seismic ar trebui consolidate, dar nu sunt bani nici pentru expertize, nici pentru lucrările propriu-zise. Oamenii sunt, aşadar, la mila Domnului, deşi proiectele nu lipsesc. Dar tocmai asta este problema în orice domeniu: lipsesc faptele!

Ca după „Colectiv”…

Ce au votat mai zilele trecute senatorii noştri? Două proiecte generoase în esenţă, dar greu, dacă nu imposibil, de pus în operă. Este vorba despre expertizarea seismică a şcolilor şi a spitalelor. Proiectele se află acum în proceduri la Camera Deputaţilor, decizională. Ele prevăd obligativitatea pentru autorităţile administraţiei publice locale de a realiza până în 2024 expertizarea respectivă. Adică depistarea din timp a imobilelor care au nevoie de consolidare, astfel încât primăriile să planifice şi să demareze lucrările acolo unde este necesar. Dar cu ce bani? La fel s-a întâmplat şi după incendiul din clubul „Colectiv”: s-au schimbat normele legale privind securitatea la incendiu a clădirilor, iar autorităţile locale sunt obligate să aloce fonduri pentru a aduce imobilele la noile standarde. Din cauza fondurilor insuficiente, multe unităţi funcţionează însă cu autorizaţii provizorii sau fără acestea, adică pe „barba” administratorilor. Numai la piaţa Smârdan, de exemplu, primăria trebuie să aloce 1,6 milioane lei pentru a aduce clădirea la standardele cerute! Drept urmare, de ce am crede că în cazul expertizării şi consolidării clădirilor lucrurile ar sta diferit?

Lista clădirilor cu probleme

Vă reamintim că, din 2013, de când au fost făcute primele evaluări, nu s-a schimbat mare lucru în Argeş. Puţine clădiri au fost consolidate (cum ar fi sediul Primăriei Piteşti), iar pentru altele abia încep proiecte cu bani europeni (Galeria de Artă, Muzeul Judeţean etc). Teoretic, în Piteşti ar fi nevoie de consolidare la toate blocurile construite între anii 1950 şi 1970. Dar, desigur, asociaţiile de proprietari nu dispun de bani nici pentru expertize tehnice! Conform Prefecturii, lista clădirilor din Argeş încadrate în risc seismic I, II şi III este următoarea:

Piteşti

În Piteşti, în clasa risc seismic II sunt incluse: coşul de fum al centralei termice a Spitalului Militar; centrala termică şi sediul administrativ al aceluiaşi spital, de pe strada Negru Vodă nr. 47; Policlinica Spitalului Militar, de pe bulevardul Republicii nr. 72; AGPIS, pe bulevardul I.C. Brătianu nr. 38; sediul Direcţiei Agricole Argeş, de pe strada Armand Călinescu. Risc seismic III: Sala Sporturilor, de pe strada Nicolae Dobrin. La aceste clădiri de interes public se adaugă şi 99 de blocuri din Piteşti.

Câmpulung

Risc seismic II: sediul Finanţelor Publice; risc seismic III: Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” (în reabilitare); Colegiul „Carol I”; Spitalul Municipal; blocul nr. 5 de pe strada General Simionescu.

Topoloveni

Risc seismic II: şcoala de pe Calea Bucureşti.

Bradu

Risc seismic II: clădirea ISU, de pe strada Staţionarului nr. 3.

Prefectura precizează că majoritatea blocurilor din Argeş nu au fost expertizate tehnic pentru cutremur.

În memorie…

Cutremurul din 1977 s-a produs pe 4 martie, la ora 21.22, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter şi o durată de 56 de secunde. Urmarea: 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale au fost în Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii. De menţionat că în judeţul Argeş se află o importantă zonă seismică de suprafaţă, Câmpulung – Făgăraş, dar aceasta nu a generat până acum un seism major. Spre deosebire de cutremurele din Vrancea, de mare adâncime, cele din zona Câmpulung – Făgăraş ar fi mult mai problematice, deoarece undele s-ar propaga orizontal, cu efecte mai mari.

Distribuie pe Facebook