Date recente furnizate de O.M.S. (Organizația Mondială a Sănătății) arată că 2,5 milioane de oameni mor anual din cauza consumului de alcool (4% din totalul deceselor). S-a dovedit științific că atât abstinența consumului de alcool, cât și consumul excesiv, sunt asociate cu un risc mai mare de deces decât consumul moderat. Nu există un consens general în ceea ce privește consumul moderat de alcool. Despre efectul protectiv al acestui consum, în condițiile unui stil de viață sănătos asumat, studiile s-au concentrat asupra persoanelor de vârstă medie și vârstnicilor. Cert este că efectul protectiv nu este prezent la tineri, ci este clar negativ, prin asocierea riscului de accidente, a violenței, consumului de droguri și criminalității.

Consumul moderat de alcool benefic sănătății se referă în special la vin și este definit diferit de variate studii. Cantitatea de alcool standard sau o unitate alcoolică este variabilă de la o țară la alta: 10 ml de alcool în Anglia, 17 ml în SUA, 12,5 ml în Australia, Franța, Spania și Olanda. Prin consens, o băutură alcoolică standard este în cantitate de 14 g etanol, cantitatea medie metabolizată de un adult sănătos într-o oră. O unitate de alcool, pentru diverse băuturi alcoolice se află în: 125 ml de vin cu 12,5 % alcool, 40 ml de alcool distilat (țuică, votcă etc.), 300 ml de bere (cu 5-6% alcool). Consumul responsabil de alcool nu trebuie să depășească una-două băuturi alcoolice standard pentru femei (până la șapte pe săptămână) și două-patru băuturi alcoolice standard pentru bărbați (până la 14 pe săptămână). Efectul protector este obținut când consumul are loc zilnic și se respectă doza. După consumul unei cantități de alcool egale, la femei apar concentrații mai mari de alcool în sânge decât la bărbați, datorită metabolismului diferit al acestuia.

Consumul ocazional de alcool în cantitate mare, dublă față de cantitățile mai sus menționate, în timp relativ scurt (sub două ore) se asociază cu o mortalitate de două ori mai mare, de cauză cardiovasculară (de 5-6 ori mai mare decât la abstinenți). Cauzele pot fi: aritmii ventriculare grave, cardiomiopatii alcoolice, accidente vasculare cerebrale. Consumatorii moderaţi de alcool, dacă ocazional își dublează doza de alcool, ceea ce se întâmplă destul de des, riscă o mortalitate de două ori mai mare decât în perioada când erau ponderați în consum.

“Paradoxul francez”, în care personal nu cred și nu l-aș aplica, constă în aceea că vinul lor băut în cantități moderate ar anula prezența unor factori de risc coronarieni: fumat, hipertensiune, hiperlipidemie, obezitate.

Studiile, destul de puține care au comparat efectele diverselor tipuri de băuturi alcoolice asupra riscului coronarian în cazul consumului moderat și regulat de alcool, nu certifică superioritatea protectivă a vinului. Merită menționat totuși că băutorii de vin au de obicei un statut social mai ridicat, venituri mai mari, nivel educațional superior, o rată mai mică a fumatului (la adulți, în ultimele două decenii), un acces mai facil la sistemele de sănătate și un stil de viață mai sănătos, context în care au o rată mai scăzută a accidentelor vasculare. Sportul practicat constant și consumul moderat de alcool au efecte protective asupra scăderii grăsimilor circulante, a rezistenței la insulină, valorilor tensiunii arteriale, stresului, inflamației, care cumulate vor scădea rata accidentelor vasculare.

Asocierea dintre activitatea fizică regulată și consumul moderat și constant de alcool poate duce, pe perioade de timp variabile, în funcție și de bagajul genetic, la scăderea riscului de boală coronariană fatală cu până la 50%. Raportările, dincolo de motivațiile enumerate, arată totuși că băutorii de vin sunt mai protejați de accidentele vasculare și mortalitatea de cauzele generale, decât cei de bere sau alcool distilat. Asta nu înseamnă că îndemnul nostru este categoric: “lume, lume, dacă vreţi să trăiți mai mult, obligatoriu trebuie să consumați alcool moderat și regulat, de preferat vin!”

Există și categorii de persoane care au interdicție la consumul de alcool:

– femeile însărcinate, obligatoriu în primele 12 săptămâni de sarcină, de preferat însă pe toată durata sarcinii.

– pacienții a căror medicație obligatorie, prescrisă de medici, interferează cu alcoolul.

– cei cu boli hepatice virale (chiar și după tratamentele moderne), cu hepatite autoimune și ciroză hepatică, cei cu pancreatite cronice, boală cronică de rinichi, hemopatii maligne, cancere cu orice localizare etc.

Personal, cred că nimeni pe lume n-a murit mai devreme pentru că n-a consumat deloc alcool.

P.S. La noi, în ultimii 30 de ani, ordinea socială a fost masacrată de noua ordine morală, care este complet imorală.

Distribuie pe Facebook