Mi-ar fi plăcut să fi trăit acum Quintus (totuşi a atins suta!), liberalul cel mai preţuit după 1989. De ce? La 24 mai a.c. se împlinesc 145 de ani de la întemeierea Partidului Naţional Liberal şi, dacă ar fi fost trăitor la eveniment, simpatia faţă de acest partid istoric, „brătienist”, ar fi fost mai mare. Nu am ostenit să observ, ca argeşean, că „dinastia de la Florica”, adică familia de mari bărbaţi ai neamului românesc, Brătienii, reprezintă, în continuare, un handicap greu de trecut pentru actualii liberali. Greu de egalat serviciile lor pentru România, de la Războiul pentru Independenţă şi dincolo de Unire, de Primul Război Mondial… Contribuţia lor la neatârnarea ţării, la modernizarea ei este şi a rămas inestimabilă.

Daţi-mi un nume, azi, de statura Brătienilor! Să ne gândim doar la faptul că Brătienilor le datorăm principele străin, aducerea în ţară, în secret, pe vremea războiului dintre Imperiul Austriac şi Rusia, a lui Carol I Sigmaringen. Mă îndoiesc că, în aceste zile, când DNA are mult de lucru (…), cineva ar face gestul pe care Ion Brătianu (1821-1891) l-a făcut: şi-a vândut o moşie ca să aibă resursele financiare pentru aducerea lui Carol în ţară, lăsând în urmă soţia însărcinată şi un copil bolnav. Mai puţini ştiu că a făcut practică la Paris cu Gustav Eiffel. Ajuns demnitar, a revizuit Constituţia din 1866, a înfiinţat Banca Naţională a României şi a stimulat construirea de căi ferate şi şosele. La moartea sa, Carol I a spus: „Am pierdut pe cel mai bun amic ce aveam”. Carol dăduse uitării faptul că Ion Brătianu complotase împotriva sa şi că-l arestase la Câmpulung…

Am recurs la aceste preliminarii pentru a ajunge pe Dealul Floricăi. O facem pentru a deplânge statutul pe care îl are acum, în general, moşia de la Florica. Vila a trecut prin mâna multor stăpâni, dinainte de 1989 şi până acum. La un moment dat, la Florica îşi alesese loc de adăstare fostul prim-secretar Ion Dincă… Ferma acuză şi ea lipsa unui statut sigur care să-i schimbe starea de degradare. Sunt, toate de acolo, un patrimoniu pe care Brătienii ni l-au lăsat pentru eternitate. Cum se vor simţi, ce răspunderi îi vor apăsa pe liberalii care vor veni, pe 24 mai, la Florica? La Sighet, ultimul Brătianu, istoricul Gh. Brătianu, a lăsat, din aprilie 1953, în urmă-i, o celulă insalubră, un pat de metal, o saltea ruptă şi zeghea.

Nu pot încheia fără să semnalez cum a aranjat viaţa, istoria, lucrurile. Prima noapte a lui Carol I, însoţit de Brătianu, a fost la Conacul Goleştilor, o altă mare familie din istoria României. Azi, la Muzeul Goleşti se află tronul regal pe care au stat Carol I, Carol al II-lea.

În final, o observaţie care se potriveşte, probabil, în aceste zile, când pericolul – real – al dobândirii noului coronavirus s-a transformat în isterie. Mai ales pe la televiziuni. Voiam să reamintesc aici că, la 24 noiembrie 1927, Ionel Brătianu a decedat din cauza unei gripe prost tratate…

Distribuie pe Facebook