# În Argeş, consumatorii de droguri au şanse minime de recuperare

 Un deputat social-democrat de Argeş a adresat o interpelare ministrului Afacerilor Interne solicitând informaţii despre consumul de alcool şi droguri în rândurile populaţiei şcolare în ultimii cinci ani. Recent, un elev de la Colegiul „I.C. Bătianu” a fost condamnat la închisoare pentru trafic de stupefiante, fiindcă tatăl său, profesor la acelaşi colegiu, anunţase autorităţile că a găsit la băiatul lui plicuri cu substanţe suspecte. Poliţiştii Antidrog şi procurorii DIICOT Piteşti au trimis după gratii mai multe grupări de traficanţi. Cu toate acestea, foarte mulţi tineri, inclusiv elevi, consumă droguri, iar şansele lor de recuperare sunt extrem de reduse, fiindcă autorităţile sunt incapabile să găsească soluţii eficiente de a-i sprijini. Pe marginea acestui subiect am stat de vorbă cu subcomisarul Daniel Gheorghe, şeful Centrului Regional Antidrog Piteşti, şi cu inspectorul principal Marius Neacşu, şeful Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) piteştean.

Canabis, la început

Potrivit celor doi interlocurori, la sfârşitul lunii septembrie, în evidenţele CPECA existau 58 de consumatori cărora centrul le acordă asistenţă medicală, psihiatrică şi socială (faţă de 37 câţi erau în perioada similară a anului trecut). Din proprie iniţiativă, aceştia au solicitat includerea în programele concepute pentru a scăpa de dependenţa de stupefiante. Canabisul este drogul de intrare, ca să zicem aşa, în lumea consumatorilor, după care se trece la altele mult mai tari. Făcând o ierarhizare a celor mai consumate substanţe interzise, care se pliază pe cadrul general de consum în Argeş, pe primul loc se situează etnobotanicele, urmate de canabis, heroină şi cocaină. De reţinut că, la acest moment, în evidenţele CPECA nu figurează minori incluşi în programele integrate de asistenţă.

Comandate pe internet

Deşi doar ultimele două sunt considerate droguri de mare risc, etnobotanicele au efecte la fel de devastatoare asupra organismului. Pe lângă faptul că şi ele dau dependenţă, produc modificări serioase de comportament, ajungându-se la acte de violenţă extremă. Cele mai vulnerabile grupe de vârstă sunt cele între 15 şi 19 ani, dar sunt şi copii care încep să consume droguri de pe la 12-14 ani. Un număr real al acestora e greu, dacă nu imposibil, de stabilit, fiindcă totul se face pe ascuns, pentru a nu intra în atenţia autorităţilor. În Piteşti şi în Argeş nu mai există aşa-zisele „magazine de vise” care vindeau etnobotanice, dar asta nu e o problemă, fiindcă acestea, ca şi alte categorii de stupefiante, sunt procurate cu ajutorul internetului. Din păcate, autorităţile nu au pârghii să intervină în mediul online pentru astfel de cazuri.

Prevenire

„Este motivul pentru care şi în Argeş am lansat campania «Pot altfel» de prevenire a consumului de canabis, iar împreună cu Inspectoratul Şcolar implementăm proiectele naţionale «ABC-ul emoţiilor», «Să creştem sănătoşi», «Fred Goes Net» şi «Mesajul meu antidrog». Sunt incluse grădiniţe, şcoli, licee şi colegii din Piteşti, dar şi din Nucşoara, Cepari, Poiana Lacului, Dragoslavele, Rucăr, Bughea de Jos, Costeşti, Câmpulung, Corbeni şi Curtea de Argeş. Ambele programe sunt elaborate de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), obiectivul general fiind informarea, educarea şi conştientizarea populaţiei generale şcolare şi a grupurilor vulnerabile despre efectul negativ al consumului de droguri, alcool, tutun şi substanţe cu efecte psihoactive (etnobotanice, n.r.). Totodată, vrem să promovăm activităţi recreaţionale şi cultural-educative ca alternativă la consumul de droguri, cu impact asupra sănătăţii tinerilor argeşeni”, spunea Daniel Gheorghe.

Zonă de tranzit

Fiind judeţ de tranzit, Argeşul nu este încadrat la risc mare de consum de droguri, dar acesta există şi nu trebuie ignorat. Nu se poate vorbi despre o piaţă constantă a consumatorilor, dar ea există totuşi, ci despre una incidentală, care trebuie identificată, pusă sub control şi eradicată. Argeşul este printre judeţele cu cea mai mică incidenţă a consumului de stupefiante şi este meritul ofiţerilor Antidrog şi al procurorilor DIICOT că au descoperit şi destructurat la timp grupări organizate specializate în trafic de droguri.

Sfătuiţi să ceară sprijin

Ca surse de referinţă (trimiteri, recomandări, n.r.) către CPECA, cele mai multe sunt de la Poliţia Argeş, de la Penitenciarul Mioveni şi de la DIICOT Piteşti, dar şi de la Spitalul de Psihiatrie Vedea sau alte unităţi spitaliceşti, de la familie sau de la prieteni. „Fiecare beneficiar trebuie să-şi dea acordul pentru includerea în programul de asistenţă (nu există cadru legal care să prevadă vreo obligaţie în acest sens, n.r.), iar noi păstrăm confidenţialitate asupra identităţii. În perioada ianuarie-octombrie, conform fişelor standard de înregistrare a urgenţelor medicale cauzate de consumul de droguri, ne-au fost transmise 17 asemenea documente, dar şi patru fişe de externare şi cinci de admitere la tratament. Totodată, în perioada ianuarie-septembrie au fost realizate de către specialiştii centrului 83 de evaluări medicale, 169 şedinţe de management de caz şi 118 informări medicale”, afirma Marius Neacşu, şeful CPECA.

Cine consumă?

Cei mai mulţi dintre cei care au accesat serviciile centrului piteştean provin din familii dezorganizate, lipsiţi de suport familial/emoţional, anxioşi, uşor influenţabili, care au intrat în anturaje dubioase cu efect negativ asupra lor. 50% sunt elevi şi studenţi, 35% lucrează, iar 15% nu au ocupaţie şi toţi au căpătat dependenţă. Unii au început consumul recreaţional, la un chef, când dacă ar fi refuzat riscau să nu fie acceptaţi în grup, alţii invocând certuri cu părinţii, profesorii sau iubitele, dezamăgiri, neîmpliniri etc. Primul pas al tratamentului complex şi multidisciplinar este stabilizarea consumatorului, urmat de diminuarea treptată a dependenţei până la eliminare, iar rezultatele de până acum sunt încurajatoare.

Idee moartă în faşă

Cu ani în urmă se zicea că în Argeş va fi amenajat cel mai mare centru din ţară destinat dezintoxicării dependenţilor de droguri. O clădire a vechiului Spital Călineşti urma să fie reabilitată, modernizată, utilată, încadrată cu personal şi dată în exploatare. La vremea respectivă au venit la Călineşti reprezentanţi ai ANA, ai autorităţilor locale, ai Internelor, Sănătăţii, Justiţiei, ai altor instituţii. S-a făcut mare vâlvă pe această temă, s-a evaluat imobilul, au fost estimate costurile, se vorbea până şi despre construirea unui nou gard, care să asigure separarea de circuitul spitalului, a fost vizitată şi o anexă unde urma să fie amenajat blocul alimentar etc. Din păcate nu s-a făcut absolut nimic şi pare că nimeni nu-şi mai aduce aminte de acea idee, care a murit în faşă, şi nici cui aparţine la acest moment respectivul imobil. Dar noi nu am uitat, fiindcă la acea vreme am însoţit delegaţia şi am relatat de la faţa locului. Guvernările perindate la conducerea ţării s-au dovedit încă o dată incapabile să susţină un proiect de care ar fi putut beneficia sute de tineri, şi nu numai, picaţi în mrejele dependenţei de droguri. Toată lumea aruncă vina pe lipsa banilor, dar n-am auzit să fi lansat cineva un proiect de accesare a fondurilor europene în acest sens. Cu siguranţă că UE nu finanţează doar parcuri de joacă făcute pe izlaz, săli de sport în sate fără şcoli sau drumuri care nu duc nicăieri.

Centrele de dezintoxicare – doar iluzii

Spre deosebire de alte state, în România nu există centre profilate pe dezintoxicare, deşi sunt mai mult decât necesare. Mulţi părinţi din judeţ au afirmat că ar dori internarea fiului dependent de droguri într-o instituţie specializată, dar din păcate nu au unde. Doar la Bucureşti există o secţie a Spitalului „Obregia”, unde e asigurat tratament de substituţie, căreia i se adaugă CAIA (Centre de Asistenţă Integrată în Adicţii) Pericle şi Pantelimon din cadrul ANA. Din câte ştim, la Dejan, în judeţul Braşov, şi Bălan, în Harghita, sunt două centre pentru dezintoxicare cu toate dotările necesare, care din păcate nu funcţionează. Motivul: nu există personal încadrat, din cauza lipsei de fonduri cu care se confruntă multe alte sectoare de activitate.

Distribuie pe Facebook