Cultura autentică nu cunoaşte limite, doar obstacolele întunericului minţii, pe care, mai devreme sau mai târziu, le topeşte şi le absoarbe; cultura nu recunoaşte frontierele geo-politice impuse de oameni prin convenţii ascunse după cortina timpului. Ea se identifică în mod imperceptibil şi ireversibil cu timpul însuşi. Există oameni care au ales să trăiască în afara culturii sau chiar opunându-i-se, hulind-o. Nefericiţii! După cum există oameni care trăiesc prin şi pentru cultură; pentru aceştia din urmă, cultura este, aşadar, şi mijloc, şi scop. Ce armonie fericită! Cultura nu dezbină, ci uneşte şi, de multe ori, reuneşte ceea ce tratatele din istorie au împărţit după principii economice.

Astfel, la Milano, a fost sărbătorită Ziua Mondială a Francofoniei, eveniment găzduit cu generozitate – motivată – de Consulatul General al Elveţiei, cu participarea şi cu sprijinul preţios al Excelenţei Sale Felix Baumann, consul general al Elveţiei, dar şi prin implicarea altor consuli generali şi onorifici ca reprezentanţi ai diferitelor ţări francofone pe teritoriul italian. În deschiderea festivităţii, gazdele au evidenţiat importanţa limbii şi a culturii franceze, prezente pe toate continentele, franceza ocupând locul al doilea, după engleză, ca limbă străină studiată.

Ţările participante le-au prezentat oaspeţilor delicateţuri culinare şi costume populare specifice. La standul românesc, se stătea la coadă pentru… cozonac, auzindu-se, din când în când „Très bon!” sau „Molto buono!” sau „Furmos!” („frumos”, în variantă locală). Excelenţa Sa Adrian Georgescu, în calitate de consul general al României la Milano, îşi invita omologii să guste din preparatele expuse cu pasiune de o familie din Banat. Costumele populare (de ginere şi mireasă din zona Bistriţei) aparţin colecţiei de familie a doamnei Violeta Popescu, director al Centrului Cultural Italo-Român din capitala lombardă. La vederea ouălor încondeiate, oaspeţii se opreau entuziasmaţi şi curioşi. Profesoara de limbă, cultură şi tradiţie românească în Lombardia, Ioana Bucsai, artizană, le-a explicat tehnica folosită de elevii Domniei Sale în atelierele de lucru privind colorarea, aplicarea motivelor (florale şi de inspiraţie geometrică) şi ataşarea prin perforare a agăţătorilor.

La invitaţia consulului general şi a Excelenţei Sale Iulia Cupsa-Kiseleff, consul la departamentul de cultură, au participat, de asemenea, profesoarele de limba română din Lombardia, Ioana Dolca, Ioana Marcu şi Mariana Drăgănoiu, statornice colaboratoare ale Consulatului Român, transformându-se, cu această ocazie, în mesageri ai tradiţiilor româneşti, ai culturii ţării de origine, împărţind pliante cu frumuseţi de vizitat în România. Sunt acele persoane prin care o parte a „francofoniei din România” respiră pe teritoriul Italiei, prin abordarea etimologică a cuvintelor româneşti, în contextul predării limbii române.

Cultura alimentaţiei a fost evidenţiată prin expoziţie cu gustare de ţări mai mult sau mai puţin francofone: Bulgaria, România, Elveţia (anumite cantoane), Maroc, Senegal, Camerun şi, evident, Franţa. Serata francofonă s-a încheiat cu ceremonia de premiere a celor 30 de participanţi la concursul „Dit-moi dix mots sur la Toile” („Spune-mi zece cuvinte referitoare la web”). Concurenţii au avut ca sarcină să compună poezii în limba franceză, folosind zece cuvinte de sprijin care aparţineau universului tehnologic. Obiectivul a fost armonizarea poeziei moderne franceze cu tehnologia actuală. Măreţia limbii franceze a fost subliniată, la final, într-o simetrie aproape geometrică, în câteva cuvinte proiectate deasupra scenei: „Si l’on ne peut pas dire sur la Toile, tout peut se dire en français” („Dacă nu se poate spune totul pe web, se poate spune totul în franceză”).

Subscriu şi aplaud; mă înclin, însă, doar în faţa limbii noastre literare şi vibrez numai la auzul graiului meu din Argeş.

Delia DUMITRICĂ, profesor LCCR, Milano, Lombardia

Distribuie pe Facebook