Foșnetul hârtiei de ziar, sunetul fin al paginilor răsfoite devin amintiri? La chioșcuri, pe tarabe, din ce în ce mai puține publicații. Ce arată acest fapt? Moare presa tipărită încet, dar sigur? S-au formulat răspunsuri în emisiunea „Subiect de presă” difuzată vineri după-amiaza, de cea mai urmărită televiziune locală, „Antena 3” Pitești. Realizatorii – Cristina Munteanu și Mihai Golescu, directorul ziarului „Argeșul”, experimentați jurnaliști – au abordat tema împreună cu doi invitați de onoare: Octavian Mihail Sachelarie, director al Bibliotecii Județene Argeș, și scriitorul Dumitru Augustin Doman.

Ce vrea Măria Sa, Citiorul? La prima vedere, tema îi privește exclusiv pe truditorii din redacții. Dar dispariția presei tipărite este un fenomen care trebuie să intereseze întreaga societate. Prin faptul că statul nu sprijină financiar presa aflată în dificultate se poate înțelege că se dorește… prohodirea ei? Ori presa nu mai este de calitate și nu mai are același impact ca în anii post revoluționari? Sau Măria Sa, Cititorul, consumatorul de presă, preferă doar forma online a ei? Oare nu mai preferă nimic și nu-l mai interesează să citească informații? Întrebări pentru care răspunsurile nu sunt lesne de găsit. Cu atât mai inedită a fost emisiunea, pentru că în studio s-au aflat oameni cu nume grele în sfera slovei tipărite. Doctor în sociologie, om care și-a petrecut viața în Biblioteca Județeană Argeș pe care o și conduce cu brio, Octavian Mihail Sachelarie a vorbit în cunoștință de cauză. Există o similitudine între lectura cărților și a presei, cei care au înclinația spre lectură descoperind și prețuind și presa de calitate. Dumitru Augustin Doman, scriitor consacrat, făuritor de reviste literare, colaborator al ziarului „Argeșul”, a deslușit și el ițele fenomenului în plină schimbare. Și-au spus părerea, analizând schimbările majore care se petrec sub ochii noștri.

Abonații ne sunt alături Deși putem fi acuzați de subiectivism, ziarul „Argeșul” a fost, în ultimii 30 de ani, o adevărată școală pentru mulți jurnaliști. A promovat cultura, valorile autentice, a scos în evidență și partea bună și luminoasă a omului, nu efemerul și picanteria ori morbidul revărsat cu generozitate de alte publicații cu iz de tabloid. <>, a rostit, cu regret în glas, Cristina Munteanu. Directorul ziarului, Mihai Golescu, a lămurit situația: „Nu aș face o tragedie din asta. Viața ne provoacă și, mai ales la vârsta mea, mi se pare o provocare. Nu m-a presat nimeni să ajung la această formulă; e un fel de a spune, m-a presat partea economică! Dar am prevăzut problemele care vor fi, la un moment dat. Eu m-am gândit la această situație și, în urmă cu 24 de ani, am înființat și ziarul electronic, socotind că, în cazul în care se întâmplă ceva, trebuie să avem o… barcă de salvare, dacă vom avea probleme. A fost pandemia, criza economică… Anul acesta este cumplit sub aspectul prețurilor! Și aș avea posibilitatea să rămânem în continuare cum am fost, cotidian, dar de ce să scot un ziar în pierdere? Am decis să facem un ziar de două ori pe săptămână. Am avut ceva emoții, pentru că e vorba despre abonații pe care credeam că îi vom pierde. Spre plăcuta mea surpriză, cititorii noștri fideli, abonații au înțeles situația și ne rămân alături. Și le mulțumesc din inimă! Și îi asigur că rămânem ce-am fost: un ziar de cursă lungă!”

Ruptură între generații Dumitru Augustin Doman a schițat realitatea: „Ne-a rezervat viața, în ultimii 30 și ceva de ani, suprize mari… A fost Revoluția, o tranziție care nu se mai termină, o pandemie grozavă, acum se vorbește de război nuclear… Și nu ne gândeam niciodată că dispar niște meșteșuguri, niște meserii vechi – dogar, cizmar și altele, iar acum asistăm la dispariția cuvântului tipărit. Primul impact este pentru ziare, dar, în curând, va fi și al cărții. Bibliotecile județene vor ajunge niște arhive! Presa scrisă dispare! Cititorii de-o anumită vârstă sunt din ce în ce mai puțini și dispar pe cale naturală. Cine vine din urmă?” Prolificul scriitor ar fi foarte interesat de rezultatul unui sondaj sociologic privind dorința tinerilor, chiar a celor din liceu, de a mai citi presă, fie ea și în format online: „Eu sesisez o ruptură gravă între generația noastră și cea a celor tineri. Sunt mulți factori de luat în calcul: sistemul, educația de acasă, educația de la școală, părinții, profesorii etc.”

Presă de nișă Octavian Mihail Sachelarie, admite că totul este în continuă mișcare și schimbare, că tehnologia este cea care ne domină existența. „Ce vor, de fapt, oamenii? Vor violență în presă? Informăm sau facem o eseistică dintr-un caz de crimă, de exemplu!? E o presă care trăiește din ceea ce înseamnă violență? Dar mai există și posibilitatea unei prese de nișă. Ziarul dumneavoastră, prin cele două numere ale sale, cel de marți și cel de vineri, capătă o anumită personalitate. Marți, prin „Săgetătorul” se adresează oamenilor cu înclinații culturale. Asta este nișa. Vineri, prin paginile „Argeșul Ortodox” se adresează altei categorii. Și încă un lucru important: ziarul „Argeșul” a fost și rămâne promotorul unei limbi române curate și frumoase. Este vorba și de credibilitatea publicației. Și ceva esențial și fundamental: ceea ce realizează presa tipărită, mai ales, este memorie culturală colectivă”, a spus Octavian Mihail Sachelarie, exprimându-și și regretul că alte ziare, care au însemnat ceva în presa locală a ultimilor 30 de ani, nu mai sunt.

Tipăritură vs tehnologie Cu ochi abil de condeier care scrutează lumea, Dumitru Augustin Doman a observat că cititorii sunt scindați. „Cei în vârstă sunt obișnuiți cu hârtia, cei tineri nici nu vor să audă, ei preferă ecranul telefonului sau computerul. Internetul nu a terminat încă presa tipărită, dar tendința este clară.” Pentru a estompa tușele tari, abrupte ale tabloului înfățișat de colegul din platou, Octavian Mihail Sachelarie, pe ton împăciuitor, a explicat: „Lectura este un fenomen care se învață. Sunt multe instituții care s-ar putea implica. La adolescență, pentru toți este o chestiune de identitate. De a te identifica mereu cu ceva. Trebuie să atingi și afectivitatea, nu doar chestiuni informaționale. Copiii sunt obligați să citească pentru școală, pentru o teză, un examen. În rest, lectura presupune niște tabieturi și niște ritualuri.”

Emisiunea a fost cu atât mai interesantă, cu cât opiniile au fost mai contrare. În timp ce Dumitru Augustin Doman profețește moartea presei tipărite, iar în viitor, a cărții în format clasic și triumful tehnologiei, Octavian Mihail Sachelarie are un alt crez: „Vor coabita tipăritura cu tehnologia! Numai aparent suportul electronic este mai rezistent. Dar, cu excepția situației în care biblioteca ia foc sau cărțile sunt arse intenționat, o carte rezistă! Care este viitorul presei tipărite? Eu nu cred că trebuie să fim pesimiști. Visez la momentul în care profesionistul din presă va avea toată considerația comunității pe care o informează!” Cristina Munteanu a concluzionat: „Ziarul va fi prețuit de cei care au un aer de aristocrație și noblețe…”

Distribuie pe Facebook