La 27 de ani de la căderea comunismului, mai multe străzi şi bulevarde, sate, gări sau pieţe mai poartă încă denumirile cu care comuniştii le-au rebotezat, pentru a şterge din memoria colectivă simboluri importante din istoria judeţului. Mitrea Cocor, Viişoara, bulevardul Republicii, Brăduleţ… Sunt denumiri pe care le luăm ca atare, fără să ne întrebăm de unde provin. Strada Mitrea Cocor din Piteşti a fost denumită după romanul considerat prima operă realist-socialistă din literatura noastră, după modelul literaturii sovietice. Toţi piteştenii se deplasează uneori pe bulevardul Republicii. Păstrată din perioada comunistă, denumirea aproape că trece sub uitare numele iniţial, bulevardul Elisabeta Doamna. Este vorba despre Regina Elisabeta, soţia regelui Carol I, pe care comuniştii au vrut s-o şteargă din istorie. Un alt exemplu este satul Viişoara din Ştefăneşti, fost Valea Boierească până la venirea comuniştilor la putere. Vecin de hotar cu Valea Boierească, în aceeaşi perioadă, era satul Florica. Acesta fusese numit de vechea familie a Brătienilor după numele primului copil, Florica, al Piei şi al lui Ion C. Brătianu. Comuniştii au schimbat, în 1949, denumirea satului Florica în Ştefăneştii Noi, denumire existentă şi în prezent. Aceeaşi soartă a avut-o o altă localitate legată de vechea familie politică, localitatea Brătieni. Chiar dacă era atestată documentar ca localitate de reşedinţă a boierilor din familia Brătianu, încă din secolul al XV-lea, nu a avut nicio şansă în faţa furiei comuniste. După cinci secole de istorie, fără să stea prea mult pe gânduri, activiştii comunişti i-au dat numele Brăduleţ, nume care se menţine şi în prezent: vorbim aici de satul Brăduleţ din comuna cu acelaşi nume.

Claudiu DIŢA

Distribuie pe Facebook