# Inspectorii de la „Ape” trag un semnal de alarmă: bacteriile colcăie şi ajung în gospodării

Calitatea resurselor de apă a fost subiectul principal al şedinţei Comitetului de Bazin Argeş – Vedea, la care au participat reprezentanţii autorităţilor publice şi operatorilor de apă din judeţele Argeş, Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Olt şi municipiul Bucureşti.

Întâlnirea a fost necesară pentru diseminarea concluziilor raportului întocmit de Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea în urma unei ample acţiuni de monitorizare a calităţii apei râurilor Argeş, Dâmboviţa şi afluenţi ai acestora. În cadrul activităţii de monitorizare au fost verificate cursurile de apă vizate cu scopul identificării potenţialelor surse de poluare (depozite de deşeuri menajere, gunoi de grajd, evacuări ilegale de ape uzate neepurate).

Au fost prelevate de probe de apă de la unităţile autorizate şi cele depistate că funcţionau ilegal şi de la amenajarile piscicole care evacuează în cursuri de apă, pentru efectuarea de analize bacteriologice şi fizico-chimice. S-au descoperit cazuri de nerespectare a prevederilor autorizaţiilor de gospodărire a apelor sau utilizarea resursei de apă fară deţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor – depăşiri ale valorilor maxime reglementate şi valori foarte mari la indicatorii bacteriologici (efluentul staţiilor de epurare ale aglomerărilor umane), care pot avea impact asupra folosinţelor din aval. Au fost aplicate nouă avertismente şi amenzi în valoare totală de 290.000 de lei.

Cu acest prilej a fost evidenţiat faptul că se constată deteriorarea calităţii apelor de suprafaţă ca urmare a efectului cumulat al permisivităţii legislaţiei, a activităţiilor antropice prin evacuări directe şi indirecte de ape uzate neepurate sau insuficient epurate. Cauzele sunt existenţa staţiilor de epurare neconforme, existenta branşamentelor clandestine la reţeaua de canalizare pluvială, existenţa gunoiului de grajd pe malurile sau în albiile apelor de suprafaţă ori a lacurilor de acumulare, descarcări clandestine de ape uzate (vidanje), exploatarea ineficienta a staţiilor de epurare existente aferente depozitelor de gunoi, aglomerarilor umane etc.

De asemenea, în cadrul şedinţei au fost dezbătute şi măsurile necesare pentru stoparea acestui fenomen. Printre acestea se numără realizarea sistemelor centralizate de canalizare a apelor uzate, identificarea de către operatorii sistemelor de canalizare împreună cu reprezentanţii primăriilor (beneficiari ai serviciilor respective) a branşărilor clandestine la reţeaua de canalizare pluvială şi a bazinelor vidanjabile existente, implementarea întocmai a planului de management al deşeurilor, urmărirea şi aplicarea măsurilor coercitive, pe plan local, implicarea tuturor factorilor responsabili în identificarea poluatorilor, înştiintarea autorităţilor competente (Administraţia Bazinală de Apă, Garda Naţionlă de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Poliţia locală, conducerea unităţilor administrativ teritoriale etc.).

Distribuie pe Facebook