Related Articles

13 Comentarii

  1. 1

    Dora

    O porunca importanta este menținerea cu orice preț a puterii. Motiv pentru care primarii PSD au puteri nelimitate. Primarii sunt, cum bine ziceți, noii idoli al partidului. Si fiecare idol are cel puțin o vestala. Mi-a plăcut ideea cu vestala.

    Reply
  2. 2

    george

    Ce bine era cu Boc si Boagiu,cu Base si Udrea, cu Werner si Gorghiu, cu Orban si Turcan, nu-i asa ? Ha,Ha,Ha, ce-mi plac glumele mele !

    Reply
    1. 2.1

      Nicu

      Aceeasi Marie cu alta palarie

      Reply
  3. 3

    Puiu

    Să accept ideea că toate partidele aflate până acum la conducere au decalogul lor. Fiecare partid în parte a încălcat in totalitate adevăratul Decalog , adică Cele Zece Porunci date de Dumnezeu lui Moise. Cu mai mulţi dumnezei, cu mai multe vestale, Decalogul a fost călcat în picioare şi dacă nu credeţi, analizaţi! Absolut niciuna dintre poruncile Decalogului nu a rămas ne strivită. Toţi iezuiţii lucrează duminica, fură ,ucid nu-şi mai recunosc tatăl şi mama ,duc o viaţă de desfrâu, se îmbogăţesc din retrocedări, îşi calcă jurământul pe care l-au depus, unii de două-trei ori. O singură speranţă am avea , dar nu cred . Să se nască un partid care să respecte Decalogul sau măcar o parte a lui. Să se nască ,am zis , pentru că deocamdată nu este, ori să se transforme vreunul, nici vorbă. Şanse sunt, pentru că se vor naşte şi se vor ridica prunci din mijlocul unui popor creştin, care respectă Decalogul.

    Reply
  4. 4

    Nicu

    Decalogul iezuitilor a devenit decalogul mafiotilor

    Reply
  5. 5

    Cucu

    Din 90 am avut de – aface cu aceeasi Marie , dar cu palarii diferite.

    Reply
    1. 5.1

      Cucu

      Erata: de – a face

      Reply
  6. 6

    VIOREL

    De speranta, nici vorba! Menirea politicienilor este sa ne faca sa credem ca fac ceva pentru noi,cand de fapt, totul este pentru ei.
    Dezamagit?…
    „Voteaza-l pe cel ce promite mai putin.Va fi cel ce te va dezamagi mai putin..”

    Reply
  7. 7

    ALI

    „Era o vreme în ţara asta când cine termina liceul şi intra la facultate era privit cu admiraţie şi i se spunea cu respect, „Domnul inginer sau Domnul profesor, sau Domnul avocat”. Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îşi dădea şi lua (dacă îl lua) doctoratul, tot oraşul se uita la el ca la Dumnezeu…

    Era o vreme în ţara asta, când dacă vedeai o maşină pe stradă, ştiai
    că cel care se află în ea a muncit ca să o cumpere, sau este vreun
    boss de la partid. Mai târziu au apărut şi norocoşii câştigători la
    lotto, cecuri, sau loz în plic, dar îi puteai număra pe degetele la o
    mână într-un judeţ.Şi mai era o categorie cu maşini, cei care lucrau în comerţ sau înalimentaţia publică. Sau poate niste ofiţeri, militari sau altfel,care erau normal sa fie dotaţi.

    Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai pe cineva pe stradă între
    orele 08 şi 16, te gândeai că este în concediu, zile libere, sau poate
    e bolnav, săracu om, şi merge la doctor…

    Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai un poliţist pe stradă
    mergeai liniştit să îi ceri o informaţie, sau daca voiai să te plângi
    de ceva, erai ascultat.

    Era o vreme în ţara asta când dacă ajungeai la spital cu cineva şi
    trebuia operat, îţi era frică să vii cu o floare la asistente sau cu o
    cafea sau o sticlă de whisky la doctor, şi le mascai neîndemânatic –
    ca toată lumea – în ziar, sub haină, convins că nu ştie nimeni ce e
    umflătura aia, de la piept. Când te întorceai fericit că nu te-a prins
    nimeni şi te întâlneai cu altul umflat în piept te uitai superior şi
    zeflemitor la el gândind ” ia uite şi la fraierul ăla, merge cu sticla
    ascunsă la piept are impresia că eu nu ştiu că o duce lu’ dom’
    doctor… !”

    Era o vreme în ţara asta când la şcoală, copiii mergeau în uniformă,
    şi cum vedeai unul pe stradă în timpul orelor ştiai că ” este unul din
    ăia de chiulesc sau nu le place şcoala” şi te uitai atent la el să
    vezi dacă nu e cumva copilul vreunui coleg de serviciu, sau de
    fabrică. Şi ce bătaie lua acasă dacă afla ta’cs’o că a chiulit… !

    Era o vreme în ţara asta când abia aşteptai să intri în câmpul muncii,
    să te angajezi undeva, să îţi faci raport pentru locuinţă şi să
    aştepţi cu înfrigurare, dar temei, să ţi se repartizeze una, ca să te
    poţi însura, să te aşezi şi tu la casa ta, să îţi întemeiezi o
    familie. Dacă nu aveai, nu prea îţi ardea de însurătoare, că nu se
    uita nimeni la tine fără serviciu şi fără casă, că nu erai de viitor.

    Era o vreme în ţara asta când băieţii deştepţi erau consideraţi cei
    care ştiau carte, dar să o citească, nu să o joace: făceau o facultate
    şi terminau primii. La ei se uita lumea cu admiraţie: ” ăsta e a lui
    Ilie de la sculărie. A terminat primul facultatea, l-au luat ăia la
    Bucureşti. Eheeeeeeeeeeee, o să ajungă mare, e dăştept” …

    Era o vreme în ţara asta când dacă te întâlneai cu un cunoscut pe
    stradă, te opreai bucuros să mai schimbi o vorbă, să mai auzi un banc,
    să te lauzi cu ce ai mai făcut sau să îi spui cum a fost în concediu
    la Mamaia, să te mândreşti că ai fost promovat sau ţi-au luat copilul
    la liceu, sau să îl inviţi peste o lună la ziua ta, sau nunta
    copilului.

    Era o vreme în ţara asta când veneai de la serviciu, băgai repede o
    ciorbă caldă în tine şi ieşeai în faţa blocului „la una mică cu
    băieţii”. Una mică putea fi o minge, o ţigară, o tablă, o bere, o
    şuetă, după priceperile fiecăruia, dar nu era unul să nu facă „una
    mică” cu prietenii…

    Era o vreme în ţara asta când mergeai liniştit pe stradă, nu îţi era
    teamă că te opreşte careva să te întrebe cât e ceasul, sau de ce nu ai
    moţ la bască, sau de unde te îmbraci…

    Era o vreme în ţara asta când lumea întorcea capul după militarii care
    treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucţie, acolo unde
    aceştia erau nevoiţi să treacă prin oraş şi auzeai pe câte cineva
    spunând cu mândrie: „Uite mamă, trece armata”.”

    Reply
  8. 8

    ALI

    „Astăzi, în ţara asta, toată lumea termină liceul, ia bacalaureatul
    pentru că s-a dat lege să nu fie nici un analfabet fără bacalaureat,
    iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari
    chefuri şi se adună puştoaice pentru „o linie”.

    Astăzi, în ţara asta, nu mai poţi merge pe trotuar pentru că nu mai
    ai loc de maşini staţionate şi şoferi grăbiţi.

    Astăzi, în ţara asta, străzile sunt pline de oameni care în nici un
    caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toată lumea e în concediu
    fără plată.

    Astăzi, în ţara asta, când vezi un poliţist pe stradă te uiţi speriat
    să vezi pe cine urmăreşte sau îl ocoleşti să nu îţi dea vre-o amendă
    aşa, pentru că l-ai deranjat când te-ai uitat la el.

    De regulă unde e gâtuit traficul, vei găsi un poliţist în intersecţie,
    ” fluidizând circulaţia „.

    Astăzi, în ţara asta, când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla
    ascunsă sub haină. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu
    bună ziua, trebuie să dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul
    umflat, toată lumea intră cu sacoşe burduşite. Nu se mai uită nimeni
    chiorâş, toţi paznicii ştiu că ai acolo feşe, vată, antibiotice,
    cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu
    plasmă pentru operaţie.

    Astăzi, în ţara asta, când vezi copii de şcoală, te întrebi dacă merg
    la şcoală sau la discotecă, ţinuta este aceeaşi, machiajul la fel de
    strident, rucsacul din spate are un caiet şi laptopul, ipodul,
    „ifonul”, sau tableta.
    Astăzi, în ţara asta, tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca să îşi
    întemeieze o familie, doar de bani de la babaci şi îşi întemeiază câte
    o familie pe săptămână fără acte, fără biserică, fără serviciu.

    Fetele abia aşteaptă să fie neveste sau nevestite la câte cineva, cine
    nu are câte un „my man” este ori urâtă cu crengi, ori „tută”.

    Astăzi, în ţara asta, băieţi deştepţi sunt cei fără carte, care
    reuşesc să „se învârtă” sau sunt „băieţi de băieţi deştepti” care
    obţin bani uşor din „afaceri” cu fraierii. Cu cât păcăleşti sau furi
    mai mult, cu atât eşti mai deştept.

    Astăzi, în ţara asta, când te întâlneşti cu un cunoscut pe stradă, îl
    ocoleşti ca să nu te întrebe cum o mai duci, sau să nu îţi ceară bani
    cu împrumut, sau să nu te invite la o nuntă…

    Astăzi, în ţara asta, oamenii nu se mai întâlnesc în faţa blocului, le
    e ruşine să se întâlnească şi la gunoi, se uită fiecare pe geam să se
    asigure că nu e nimeni să se uite în gunoiul lui amărât sau să observe
    că nici câinii vagabonzi nu zăbovesc lângă resturile lui, pentru că
    nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascunşi în
    casă sau pleacă „la ţară ” de zilele onomastice, ca să nu se trezească
    cu invitaţi nepoftiţi. Nimeni nu mai zâmbeşte toată lumea circulă cu
    capul în jos de ai zice că toţi au pierdut câte un galben şi îl caută
    disperaţi. Te mir că nu se dau cap în cap…

    Astăzi, în ţara asta, ieşi din bloc şi după doi paşi apare unul cu un
    cuţit sau un pistol ţi-l pune la gât şi te întreabă de ce te-ai
    însurat cu nevastă-ta, nu ştiai că era prietena lui?

    Astăzi, în ţara asta, când lumea aude de armată întoarce capul pentru
    că „Aştia au tras în noi în ’89 şi acum au pensii nesimţite”.”

    Reply
  9. 9

    Politistul

    Si incidental de la Costesti cum il comentati domnilor copil lovit la scoala in pauza si la spital operat. Unde este doamne TEpes

    Reply
    1. 9.1

      ION

      Domn contabil, nu vrei matale să ne povestiţi cum aţi acoperit distrugerea documentelor şcolii pe care o păstoriţi împreună cu directorul instituţiei.
      Din ce motive nu aţi sesizat organele de cercetare penală, privitor la distrugerea documentelor şcolii, documente care dovedesc sustragerea de bani.

      Reply
  10. 10

    Puiu

    Excelent comentariul tau Ali, prin veridicitatea lui. Foarte multi stiu ca lucrurile stau asa cum le-ai descris, dar foarte putini recunosc! O paralela perfecta a realitatii. Mi-a placut foarte mult si subscriu. Felicitari!

    Reply

Comentează şi tu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site deţinut de SC Argeşul Liber S.A. Copyright © 2023