„Clauchemerle-ienii” piteșteni sunt, în egală măsură, și mulțumiți, și nemulțumiți. Mulțumiți pentru că, în comparație cu predecesorii lor francezi, nu au fost nevoiți, înainte de lucrare, să facă față unor critici în legătură cu amplasarea veceului public, dar nemulțumiți că, odată terminată capodopera națională, au apărut nu numai critici, ci și amenințarea cu DNA. Este vorba de costuri. Nu îmi dau seama, totuși, dincolo de prețul materialelor, cum poate fi argumentat, în favoarea inițiatorilor, beneficiul, pe metru pătrat, al celor care frecventează pisoarul… 

Cert este că, după ce moderna vespasiană piteșteană și-a deschis porțile, au început calculele: „una este în proiect, alta a ieșit ca bani” – sună acuza principală. Cât despre odorizarea zonei, s-au primit asigurări că totul rămâne în… subsol. Dacă, totuși, mai iese ceva, probabil că s-a mers și pe ideea că pârdalnicul Covid a luat mirosul multor cârcotași…

Dacă ar trăi Gabriel Chevalier (1895-1960), autorul savurosului „Clochemerle” (la care am mai făcut referire pentru savoarea lui), s-ar amuza. Mai ales că, de data aceasta, „războiul” – atunci împotriva primarului Ernest Tafardel – nu se duce, azi, din cauza vecinătății cu… biserica satului, ci pentru că „monumentul” devenit național prin publicitate se află lângă o galerie de artă…

Lăsând glumele, să discutăm despre un subiect foarte serios („dar o vespasiană – civilizată, chiar de lux – nu-i o treabă serioasă?” – îmi vor replica mulți): Piteștiul, un „City smart”. Caoraș inteligent, Piteștiul are nevoie de o adevărată regenerare urbană. Acest concept le dă de lucru primarilor de orașe, mai ales celor încremeniți în proiect… Scopul: în mijlocul celor 103 municipii din țară, Piteștiul să arate ALTFEL, adică MAI BINE. Dincolo de borduri și dale. 

Cine dă aceste calificative? Cred că nu un factor administrativ, ci chiar comunitatea locală (neîntrebată, apropo, de costuri, de necesitatea și amplasarea acestui „Clochemerle”). În ultima vreme, Czeke Attila, de la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, și Ludovic Orban, fost prim-ministru, au vizitat municipiul. Comunicatele oficiale au fost destul de seci. Este un lucru minunat că se înalță o sală a sporturilor modernă. Va câștiga nu numai sportul local, ci vor câștiga și competiții naționale și internaționale ce se pot desfășura aici. Să nu uităm că naționala de handbal a lui Gațu a jucat aici „Trofeul Carpați”… 

Sunt, însă, multe de făcut în cadrul regenerării urbane. Obiectivele par cunoscute și „sus”, dar trebuie aprobate (banii…): fluidizarea traficului nu numai în zona Mărăcineni; a doua centură urbană; parcări subterane (apropo, este nevoie de una și la fosta sală!); un nou stadion (apropierea de București ar trebui să influențeze favorabil decizia!); alte creșe; 

lucrări care să ridice calitatea vieții (este util ce se face acum pe bulevardul Brătianu), caresă dea personalitate centrului civic și crească satisfacția locuitorilor că sunt respectați de edili în întreaga localitate.

Nu închei fără a aminti de un obiectiv ce ar ridica stacheta urbană și culturală a Piteștiului: o grădină botanică (în Lunca Argeșului sau în altă parte?), perfect compatibilă cu manifestarea națională Simfonia Lalelelor. Trebuie dedicare, înțelegerea superioară a responsabilității decidenților, timp, competență, solidaritate politică și… suflet de piteștean! Evident și fonduri! Vor veni și ele pentru niște adevărați gospodari

Distribuie pe Facebook