Dumitru Secăreanu

Dâmbovicioara, vatră de tradiţii şi legende, a devenit, din martie 2018, staţiune turistică de interes naţional.

Zona reprezintă o oază de relaxare pentru turistul dornic să evadeze din agolomeraţia urbană, un colţ de Rai care încă mai păstrează intactă frumuseţea pură a naturii montane.

Datorită aerului ozonat, dar şi a prezenţei multor obiective istorice, geografice şi naturale, localitatea s-a dezvoltat constant în ultimii ani, din punct de vedere turistic.

Situată în nordul judeţului nostru, la graniţa cu Braşovul, comuna este ultima localitate argeşeană aflată pe culoarul Rucăr-Bran, fiind localizată la 30 kilometri de Câmpulung Muscel şi 55 kilometri de Braşov.

Comuna este alcătuită din trei sate – Podu Dâmboviţei, Dâmbovicioara şi Ciocanu – toate adevărate destinaţii turistice pentru iubitorii muntelui, dar şi ai tradiţiilor şi obiceiurilor Argeşului de Nord.

La poalele Munţilor Piatra Craiului, comuna este localizată în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare a acestei ape în Dâmboviţa. Altitudiunea celor trei sate variază între 600 metri (Podu Dâmboviţei) şi 1.200 metri (Ciocanu).

Extrem de spectaculos este faptul că din anumite locuri ale satului Ciocanu se pot admira în toată splendoarea lor atât Masivul Bucegi, cât şi Masivul Piatra Craiului.

Cabana Brusturet

Obiective turistice

În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes naţional al aşezării romane (secolele al II-lea şi al III-lea e.n.) de la Podu Dâmboviţei (aflat la 1,5 km nord de sat) şi Cetatea Oratea (mijlocul secolului al XIV-lea, scrisă şi Oratia) din Dealul Sasului, monument istoric de arhitectură de interes naţional.

Tot de interes naţional sunt considerate şi şase cruci de piatră, dintre care una din secolul al XVIII-lea, în satul Ciocanu, pe drumul spre Şirnea şi celelalte cinci (din 1692, 1710, 1711 şi din secolul al XVIII-lea), în satul Podu Dâmboviţei.

Dâmbovicioara se află în Parcul Naţional Piatra Craiului alături de alte localităţi precum Zărneşti, Moeciu, Bran şi Rucăr.

Principala atracţie o constituie creasta calcaroasă, cu o lungime de 25 km, orientată pe direcţia NE-SV, care atinge altitudinea maximă pe Vârful La Om (Piscul Baciului) – 2238 metri. Ea reprezintă cea mai lungă şi mai înaltă creastă calcaroasă din ţară.

Cetatea Oratea

Peştera de la Colţii Chiliilor, care adăpostea localnicii în secolul al XV-lea în timpul invaziilor turceşti, alături de Peştera Dâmbovicioarei, sunt cele mai vizitate peşteri din Parcul Naţional Piatra Craiului.

Cheile Dâmbovicioarei au un aspect impunător şi fac parte dintr-o serie de cel puţin 20 de chei situate în bazinul hidrografic al Dâmboviţei. Dâmbovicioara a săpat un adevărat canion lung de 8 km care, în unele porţiuni, are pereţi verticali ce depăşesc 200 m înălţime.

Cifre

Iată câteva date importante despre localitate:

– atestare documentară – la sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista; Aceasta s-a înfiinţat în 1931, în cadrul judeţului Muscel, cu satele Dâmbovicioara şi Ciocanu;

– populaţie – conform recensamântului din 2011, populaţia comunei se ridica la 943 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 1.066 de locuitori;

– suprafaţa – intravilan: 630 ha, extravilan: 5.653 ha;

Cheile Dâmbovicioarei

– agenţi economici – numeroase pensiuni turistice, cabane, magazine, fabrică de îmbuteliere a apelor minerale etc;

– personalitate locală – Iosif Ţăposu, matematician născut la 1 septembrie 1946, în satul Ciocanu; a luat marele premiu al Presei Internaţionale şi medalie de aur la Salonul de Inventică de la Geneva pentru „un aparat de zbor cu capacităţi de decolare şi aterizare verticală”.

Proiecte

Comuna este în plină dezvoltare, aşa că are numeroase proiecte în derulare, dintre care amintim construcţia unei săli multifuncţionale, modernizarea drumului 22 spre cabana Brusturet (11 km), reabilitarea şi modernizarea drumului Tuceşti – Izvor (10 km), reabilitarea şi modernizarea drumurilor locale (circa 20 km).

Dintre proiecte propuse spre a fi realizate menţionăm: extinderea reţelei de furnizare a gazelor naturale; construirea unor piste de biciclete pe drumurile locale; înfiinţarea reţelei de apă uzată şi a unei staţii de epurare; extinderea iluminatului public; conservarea, reabilitarea şi punerea în valoare a Cetăţii Oratea; reabilitarea Peşterii Dâmbovicioara; cumpărarea şi includerea în circuitul turistic a Casei Memoriale „Paul Everac” (clădire de patrimoniu); amenajarea a două pârtii de schi; amenajarea unui spaţiu de picnic; înfiinţarea şcolii de ghizi; înfiinţarea unui Centru de Urgenţă Salvamont; modernizarea Refugiului montan Grind; telegondole pe Rucăr – Podu Dâmboviţei, Podu Dâmboviţei – Cetatea Oratia; plimbare cu trenuleţul pe Cheile Dâmbovicioarei – Peştera Dâmbovicioara – Brusturet; turism balnear.

Pensiune

Puncte tari

– statutul de staţiune turistică de interes naţional;

– avantajul existenţei unei variate şi bogate resurse turistice cu risc redus de epuizare în timp şi spaţiu;

– existenţa a 520 locuri de cazare omologate de Ministerul Turismului;

– plante şi animale endemice;

– prezenţa unor variate tipuri de ape minerale benefice în scop terapeutic şi în profilaxia multor afecţiuni;

– caracteristicile componentelor ce aparţin mediului natural, care permit practicarea activităţilor turistice pe toată durata anului;

– forţă de muncă încă tânără, excendentară prin restructurarea industriei, disponibilă de a fi pregătită în domeniul turistic;

– tranzitarea comunei prin DN 73;

– reţea exstinsă de apă, gaze naturale, cablu şi Internet prin fibră optică.

Peştera Dâmbovicioara

Puncte slabe 

– slaba evaluare ştiinţifică, calitativă şi cantitativă a resurselor turistice în profil teritorial;

– existenţa unei tendinţe de îmbătrânire a populaţiei rurale;

– inadaptarea formelor şi a produselor turistice la cerinţele actuale din turismul european;

– nivelul de promovare este scăzut la târgurile şi expoziţiile turistice interne şi europene;

– lipsa unui centru de depozitare, prelucrare şi export a fructelor de pădure şi a brânzeturilor.

Piatra Craiului

Ameninţări

– păstrarea unei atitudini de inerţie în dezvoltarea acestui sector economic;

– lipsa de capital financiar a societăţilor de turism pentru investiţii directe în acest domeniu;

– slaba exercitare a autonomiei locale;

– păstrarea unei fiscalităţi excesive;

– modesta dezvoltare a economiei judeţului, în general.

Traseu turistic montan

Oportunităţi

– amplificarea formelor de turism;

– participarea mai activă la realizarea unor proiecte de dezvoltare sectorială din fonduri internaşionale şi europene;

– un parteneriat mai activ între sectorul public şi privat;

– dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii;

– realizarea periodică a unor riguroase studii de marketing;

– analiza tendinţelor europene în materie de turism;

– realizarea unei promovări mai active orientată către segmente bine definite ale pieţei turistice interne şi externe.

Turisti in Dambovicioara

Concluzie

„Turismul tinde să devină unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu potenţial de dezvoltare pe termen lung, acesta putând contribui substanţial la dezvoltarea socio-economică a comunei”, a spus primarul Dumitru Secăreanu.

Distribuie pe Facebook