A intrat în cabinet un moşulică pirpiriu, îmbrăcat într-o şubă groasă şi râzând cu gura până la urechi, amintindu-mi de Ion Iliescu, dar şi de volumul „Doi dinţi din faţă” al lui Marin Sorescu. Pentru că doar doi canini ascuţiţi, plini de tartru şi fioroşi i-au mai rămas.

„Am 83 de ani şi sunt bolnav copt. Vă ştiu de la televizor, dar acuma nu prea îi mai dau drumu’. Domn’e, ţara asta este dată de râpă. Să nu mai aud nici de politică, de ziar sau de cum se ceartă comuniştii cu liberalii. Vorba vine! În realitate, ai dracu’ îşi dau mâna pe sub masă.

Eu cel mai mult îi respect pe doctori. De ce? Pentru că sunteţi adjuncţii lu’ Dumnezeu! Pă cuvânt! Sunt oltean din ăla cu 24 de măsele. În viaţă n-am fost nici leneş, nici n-am muncit pe brânci. Aşa, de colea, până colea. Năcazu’ care este? Mi s-a provocat o mâncărime de piele de mă scarpin ca la balamuc. Asta e una. Alta e cu unghiile de la picioare care mi-au crescut ca nişte copite, îmi rupe ciorapii şi nu pot să le tai. Căă, trebuie să te apleci, dar nu te lasă şalele. Baba nu vrea să mă ajute, că e şi ea cu mijlocu’, aşa că mă trimite la aia cu care am trăit eu acu’ o veşnicie. Mâncărimea să fie de la carnea de porc? O dau dracu’, nici nu mă mai ating de ea. De băut nu beau nici suc. Cumpăr miere, o pun în apa de la fântână şi fac un fel de lemonadă.

Baba e încurcată cu nişte curci şi găini, pe care le creşte mai mult pentru
fie-sa de la oraş. Cu toate că ăleia nu-i prea pasă de noi.

Eu bat în câte o ciorbă lungă, mămăligă şi ouă mestecate în tigaie. E greu fără dinţi în gură. Deci, iau două pastile pe zi şi mă dau cu alifie din tub. Buun. Dacă nu se linişteşte mâncărimea de piele, vin din nou. Numai să nu se pună pe nins şi înzăpezit.

O ştiţi pe Dăncilă? I-a dat Dumnezeu în cap cu norocu’ şi a pus-o ministru plin. O sprijină Dragnea, că ţine mult la ea”.

Distribuie pe Facebook