# Inspectorul şcolar general Dumitru Tudosoiu caută soluţii la scenarii

Pandemia a pus capac reformelor școlare eșuate din ultimele trei decenii. Cu ce probleme se confruntă școala argeșeană în era Covid-19?  Din toamnă, când este așteptat cel de-al doilea val de infecţii cursurile vor fi online? În cazul în care elevii revin în bănci, cum va fi evitată, în noul an școlar, supraaglomerarea sălilor de curs? Finanțarea per elev mai este de actualitate? Programa școlară suferă modificări? Răspunsuri la criza nesfârșită a sistemului educațional ne-a oferit inspectorul școlar general Dumitru Tudosoiu, al cărui mandat de conducere expiră la 18 august.

Lipsa dotărilor

* Care sunt provocările fundamentale ale sistemului de învățământ argeșean în perioada pandemiei, d-le inspector general?

** Din punct de vedere al etapei în care ne aflăm, provocarea numărul unu o reprezintă ducerea la bun sfârșit a celor două examene naționale începute: evaluarea națională și bacalaureatul. Din punct de vedere al sistemului de învățământ aflat în pandemie, provocarea este de a veni cu soluții pentru eventualul scenariu în care să începem noul an școlar într-o variantă strict online sau combinată. În cazul unui al doilea val de infecţii de Covid-19 ar putea fi luat în calcul și un mixaj între învățarea de acasă și prezența copiilor la școală. Aceste scenarii reprezintă o provocare pentru tot sistemul, indiferent că te numești ministru, inspector școlar general sau director de școală. Nu cred că există o formulă perfectă pe care să o aplici și să spui – gata soluția! Oricum ai proceda în această situație, e clar că unii vor fi pro, alții – contra, unii vor fi mulțumiți, alții – nemulțumiți. Ideea este să ajungem la cea mai bună variantă în situația unui scenariu negativ.

* Vorbiți-ne despre dificultățile asociate cu trecerea la învățarea desfășurată exclusiv în mediul online.

** Este clar că ne-am lovit de dificultăți și în starea de urgență. În primul rând, lipsa dotărilor pentru foarte mulți copii. La nivelul județului Argeș identificasem, la momentul acela, peste 6.000 de elevi care nu aveau un laptop, un calculator de birou sau un telefon mobil cu conexiune la internet. Numărul elevilor care ar avea nevoie de echipamente IT a scăzut între timp, dar nu într-un procent foarte mare. În ajutorul celor 6.000 de elevi noi am derulat și un proiect al inspectoratului școlar – „Fă un copil fericit! Adu-i școala mai aproape”. Am făcut diverse intervenții la instituții și parteneri, am mai găsit sponsorizări. Pe primarii care au bugete și care își permit să facă investiții i-am rugat să-i doteze pe copii din comunitățile lor cu cele necesare învățării online. Deci, o provocare principală ar fi în zona de logistică. Sunt și profesori care se confruntă cu această problemă, lipsa echipamentelor IT.  

Problema aglomerării, acută

* Cum va fi evitată, în septembrie, supraaglomerarea sălilor de curs?

** Dacă mergem pe varianta că în septembrie se întorc copiii la școală fizic, problema aglomerării în sălile de clasă va fi foarte-foarte acută. În momentul în care începi să împarți o clasă de copii, respectând normele în vigoare este evident că ai nevoie de două componente. Una este cea materială – îți mai trebuie cel puțin o sală de clasă pentru copiii din sala inițială. Doi – îți trebuie cadre didactice care să asigure instrucție și educație pentru toate clasele rezultate după această împărțire. Și atunci înseamnă creștere de număr de cadre didactice, înseamnă că finanțarea per elev nu va mai fi sub nicio formă de actualitate. Pentru că, după cum bine știți, din banii alocați de către statul român per elev se plătesc salariile profesorilor din școala respectivă. În momentul în care trebuie să spargi acele clase – adică din zece clase să faci 20 – trebuie să suplimentezi și numărul cadrelor didactice. Și evident că nu-ți vor mai ajunge banii sub nicio formă. Sunt multe probleme de genul acesta pe care sper să le elucidăm în această vară și să găsim soluția cea mai bună.  

* Ce trebuie să știe părinții care, din septembrie, își vor duce copiii în fiecare zi la școală?

** Până în septembrie nu știm care va fi evoluția pandemiei. Dar cred că vor rămâne valabile măsurile de protecție și de autoprotecție. Copiii trebuie să cunoască și să aplice regulile de igienă personală, să se spele pe mâini, să poarte mască facială, să păstreze distanța socială. Nu știm dacă vor fi fizic la cursuri sau dacă vor fi cursuri online, neavând ceva concret din partea celor care monitorizează evoluția pandemiei. În ultimele zile, România este pe un trend ascendent cu numărul de cazuri de Covid-19. Sper să nu creștem și la decese tot în acest ritm agravant. Sperăm ca oamenii infectați cu noul coronavirus să se facă bine.

* În perioada 2012-2014, ați fost inspector școlar general adjunct. „General” sunteți din mai 2014. În curând vă expiră mandatul. Când?

** Mandatul meu se va finaliza pe 18 august. Din 18 august până pe 31 august aș putea rămâne inspector școlar general, cu decizia ministrului Educației, ca să închei anul școlar complet. Vom vedea ce se va întâmpla de la 1 septembrie încolo.

Mi-aș da notă de trecere…

* Vă doriți să rămâneți la conducerea Inspectoratului Școlar Argeș și după 1 septembrie?

** Sincer, da. Am de lucru la proiectele educaționale pe fonduri europene pentru care m-am bătut, le-am deschis și le-am câștigat. Le-am așezat pe calapodul lor și le-am dat bunul mers. Dar sunt convins că proiectele vor merge bine și dacă va veni altcineva la conducerea inspectoratului școlar. 

* Fiind în perioada examenelor, ce notă v-ați da pentru activitatea desfășurată la Inspectoratul Școlar Argeș, din 2014 până în prezent?

** Eu, cu modestie, mi-aș da în mod sigur notă de trecere. Poate să fie și 5, și 6, și 7 – oricum nu mi-aș da o notă maximă. Eu nu cred în note maxime. Cred doar în rezultate cât mai bune. Munca asta de aici nu are cum să fie evaluată. Chiar dacă am o fișă de evaluare și întotdeauna reușesc să obțin un punctaj bun aici întodeauna este loc de mai bine.

Mentalitatea – inamicul public numărul 1

* Cu ce probleme concrete v-ați confruntat în mandatul de „general”?

** Mentalitatea este problema numărul unu, numărul doi și numărul trei. Mă refer la mentalitatea celor trei actori implicați în procesul educațional: profesor, părinte și elev. Lipsa dorinței de a învăța și de a veni la școală. Nerespectarea regulilor din sistemul de educație. Astea sunt specifice copiilor. Cât privește mentalitatea părinților, unii cred că copilul lor este suprem. Copilul are voie să facă tot ce vrea el când se duce la școală. Copilul trebuie să fie, în opinia unor părinţi, cavalerul Cetății, în niciun caz nu se duce la școală să învețe carte și anumite chestiuni legate de bunul simț, de respect față de colegii și de profesorii săi. De asta am ajuns la diverse situații – la violențe, limbaj neadecvat etc. Să revenim la profesori. Nu ai voie, în anul de grație 2020, să intri la clasă și să încerci să îți bați joc de copii, să-i tratezi discriminatoriu, să le dai note mici, eventual ca să ți-i atragi la meditații, să nu le aloci suficient timp, să nu te faci plăcut, să nu-ți pese despre ceea ce predai. Nu ai voie să nu vii la cursuri, să întârzii, să tratezi ora cu dispreț pentru că, eventual, alte și alte activități ale tale sunt prioritare. Nu e moral, nu e etic să faci asta ca profesor. Deci, aceste chestiuni țin toate de mentalitate și de probleme ale sistemului. A doua problemă: mi-ar trebui mult mai mulți oameni în inspectoratul școlar cu care să ajung în cât mai multe școli și la cât mai multe ore în fiecare zi, în fiecare săptămână. Am constatat că profesorul, dacă are inspecție la oră, lucrează mult mai bine. Or, cu 23 de inspectori la 201 unități și la aproape 8.000 de cadre didactice e greu să faci chestiunea asta. Eu aș mai mări efectivul, aș dubla numărul de inspectori, astfel încât să fiu mereu prezent în teritoriu. A treia problemă: strict profesional și pedagogic aș încerca să debirocratizez sistemul.  

Predarea în sistem transdisciplinar

* Dacă ați fi ministru al Educației ce ați schimba în sistem?

** Aș renunța la finanțarea per elev, eventual ea s-ar numi finanțare per formațiune de studii, adică finanțare per clasă sau per grupă. Aș asigura școlii numărul de personal auxiliar și nedidactic necesar. Să nu mai aud vreodată că există școală fără paznic, fără fochist, fără șofer sau că nu are decât o singură femeie de serviciu etc. Asta nu se întâmplă doar în școlile din Argeș, se întâmplă peste tot. Dacă aș fi ministru, cred că aș intra într-o zonă extrem de delicată pe care nimeni nu a vrut să o atace. Și anume predarea în sistem transdisciplinar. Adică să mai subțiem un pic din numărul de discipline pe care ei le studiază acum în trunchiul comun și chiar în opțional… Nu cred că ar deranja pe nimeni dacă un copil de gimnaziu sau de liceu ar avea un manual împărțit în trei discipline, de genul: fizică, chimie și biologie. Iar în fiecare dintre cele trei părți ale acestui manual să se regăsească un număr de lecții pe care experții în pedagogie și în educație le consideră extrem de oportune și de interesante pentru copilul de gimnaziu sau de liceu. Ca să nu mai care elevul 100 de manuale, să învețe câte 30 de lecții la fiecare disciplină, să dea nu știu câte de lucrări de control și să constate că, după 12 ani de școală, nici jumătate dintre ele nu îi trebuie.