România a preluat la 1 ianuarie 2019 preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru şase luni. În acelaşi timp, ţara se pregăteşte de alegeri europarlamentare care vor avea loc pe 26 mai, urmând să trimită la Bruxelles un nou contingent de reprezentanţi care să-i susţină – teoretic – interesele. Cât contează un europarlamentar român în ansamblul deciziilor majore care se iau pentru Uniune? Ce jocuri se fac la Bruxelles? Sunt eficiente mecanismele gândite la UE, în condiţiile în care Marea Britanie se pregăteşte să părăsească „marea familie europeană”? Sunt întrebări la care a fost invitată să răspundă argeşeanca Gabriela Zoană, europarlamentar PSD, la emisiunea „Subiect de presă” realizată ieri la Antena 1 Piteşti de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu.

Marea politică

Gabriela Zoană a ajuns în Parlamentul European după ce Viorica Dăncilă a fost numită anul trecut în funcţia de premier al României. A preluat echipa acesteia de la Bruxelles şi o parte din activitatea sa, dar a ajuns în scurt timp să se impună în patru comisii (este singurul europarlamentar român membru în patru comisii), inclusiv LIBE (comisia pentru drepturi şi libertăţi) în care, după cum se ştie, a fost votată Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror general european. Este şi vicepreşedinte al comisiei pentru Agricultură. Directorul Mihai Golescu a spus că o urmăreşte atent pe Gabriela Zoană în activitatea sa, după care a pus o întrebare care frământă pe toată lumea: „Ce se întâmplă cu europarlamentarii români? De unde pleacă războiul româno-român?”. „La câteva luni după ce am devenit europarlamentar am trăit o mare dezamăgire. Am văzut colegi români care discutau despre problemele Europei, dar niciodată nu spuneau că sunt români. Eu mi-am afirmat mereu cu mândrie originea, încercând tot timpul să promovez ţara, să găsesc metode de a facilita schimburi comerciale etc. şi am fost dezamăgită să constat că alţii se comportau exclusiv ca un cetăţean european. Or, funcţia de eurodeputat a fost obţinută datorită votului românilor şi pentru români. Iar unii uită că principala lor menire este să îşi apere ţara. Am fost, de asemenea, dezamăgită când am văzut europarlamentari români votând în favoarea moţiunii împotriva României, în vreme ce europarlamentarii din alte ţări apără interesele propriilor ţări cu prioritate. Cum te poţi simţi când vezi trimişii tăi la Bruxelles că votează împotriva ţării? Mă refer la cetăţeni. Iar astfel de lucruri ne costă. Din păcate, eurodeputaţi români au votat împotriva ţării”, a spus Zoană, care a mai arătat că luptele politice interne sunt transferate în Parlamentul European. „Ale cui sunt interesele pe care le servesc cei ce votează împotriva României? În orice ţară sunt lupte interne politice, dar nicio ţară nu exportă lupta internă în Parlamentul European”, a mai spus Gabriela Zoană.

Kovesi…

Subiectul zilei pe plan european are în prim-plan dezbaterile şi voturile de la Bruxelles pentru numirea procurorului general european. În vreme ce Guvernul ţării nu o susţine pe Laura Codruţa Kovesi, acuzând-o de numeroase abuzuri cât timp a fost şefă a DNA, celelalte partide din opoziţie o poartă parcă pe braţe. În plus, şi ţări puternice precum Germania o susţin pe Kovesi, chiar în pofida propriului candidat. „Este o campanie electorală. Guvernul nu s-a implicat deloc şi aşa este normal. Dosarul doamnei Kovesi conţine multe date cum că ar fi fost un bun profesionist în lupta anticorupţie. Dar procurorul şef european face altceva: luptă împotriva terorismului, a spălării de bani… Una dintre condiţiile ocupării funcţiei este ca procurorul să parcurgă toate treptele profesionale, or, doamna Kovesi este procuror de Tribunal. A încercat să echivaleze gradul pe baza experienţei, nu a vrut să dea concurs, iar Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins cererea. Ar fi trebuit să fie procuror pe lângă Înalta Curte ca să poată candida pentru funcţia de pe plan european”, a declarat Gabriela Zoană, care a explicat apoi cum decurg procedurile pentru numirea procurorului şef european în caz de balotaj şi a mai afirmat că sunt şi multe dezinformări în acest sens.

Profil de europarlamentar

Ce criterii ar trebui să îndeplinească un eurodeputat, a fost o altă întrebare a lui Mihai Golescu. „Este foarte important să trimitem la Bruxelles oameni cu putere şi voinţă de muncă. Activitatea este extrem de intensă. Dacă vrei să îţi faci treaba, desigur. Trebuie să trimitem oameni capabili să muncească şi să fie competenţi, să aibă competenţe profesionale. Eu sunt raportor în multe rapoarte, am sute de amendamente. Am interesul de a-mi servi ţara, de a-i servi pe cetăţeni. De asemenea, este important să cunoşti limbi străine, deşi avem traducători. Însă munca noastră nu se opreşte în plen, continuă şi după aceea. Sunt discuţii între patru ochi, delegaţii, vizite etc. Este foarte important să ai abilităţi personale de negociere şi să ai rezistenţă la stres. De multe ori merg în plen şi iau cuvântul la 1 noaptea după ce sunt la Parlament de la ora 8 dimineaţa. Trebuie să treci cu repeziciune de la o discuţie la alta, de la o negociere la alta, să ştii bine dosarele pe care le ai în lucru”, a punctat Gabriela Zoană. Referindu-se la vechii politicieni ai ţării, Mihai Golescu a făcut referire şi la… averea pe care ar trebui să o aibă un europarlamentar. „Avem salarii egale pentru toţi. Sunt bani de ajuns, nu se pune însă problema de a te îmbogăţi”, a replicat Gabriela Zoană.

Brexit

Una dintre cele mai mari lovituri pentru Uniunea Europeană a fost votul dat de britanici în favoarea ieşirii din UE. Brexit-ul nu s-a produs încă efectiv şi unii susţin că sunt şanse ca supuşii Reginei să revină asupra deciziei. „Nu sunt foarte sigură că Brexit-ul va fi operabil în cele din urmă… Colegii britanici se pregătesc de campania electorală pentru europarlamentare, Brexit-ul a fost deja amânat, deci se joacă încă. Noi vom avea acelaşi număr de europarlamentari pentru România. Dacă va ieşi Marea Britanie din UE, atunci România va mai câştiga un mandat. Acum suntem 32. Germania are cei mai mulţi eurodeputaţi pentru că are şi populaţia cea mai mare din UE”, a afirmat Zoană.

Pericole

O mare îngrijorare legată de alegerile europarlamentare este aceea ca partidele extremiste şi eurosceptice să câştige tot mai mult teren, deşi Partidul Popular European, Socialiştii şi ALDE vor continua să rămână cele mai mari grupuri politice din PE. „Va trebui să strângem rândurile, să fim uniţi, căci vor intra în PE colegi care vor fi din partide eurosceptice. Intră în PE ca să scindeze din interior Uniunea. Fiind eurosceptici, nu au ce să caute acolo. Europa trebuie să rămână unită în faţa altor state mari precum China, să îşi apere interesele comune. Nu există altă soluţie decât să fim uniţi”, a explicat Zoană. În ceea ce priveşte un nou mandat, Zoană a declarat că „după activitatea pe care am avut-o în PE, după modul în care i-am reprezentat pe cetăţeni cred că voi beneficia de sprijinul PSD şi al argeşenilor pentru un nou mandat”. Gabriela Zoană a fost deja desemnată de Biroul Permanent Judeţean al PSD Argeş candidata partidului pe lista naţională pentru europarlamentare şi va intra în cursa regională pentru un loc pe listă.

Distribuie pe Facebook