Realizatorii emisiunii „Subiect de presă” de la „Antena 1” Piteşti, Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, l-au avut invitat, din nou, sâmbătă, pe primarul Cornel Ionică. De această dată s-a discutat despre dezvoltarea municipiului. Edilul-şef a spus că este hotărât să ducă proiectele începute până la capăt.

„Îmi văd de treabă”

Pe ce buget se bazează Piteştiul? Pe ce surse de finanţare şi cum sunt gospodăriţi banii? „Eu îmi văd de treabă pentru Piteşti, fiindcă avem multe proiecte. Sursele de finanţare sunt trei: bugetul propriu, fonduri europene şi fonduri guvernamentale. Se munceşte foarte mult pentru implementarea proiectelor, dar este birocraţie mare. Trec uneori ani la rând şi facem multe drumuri la Guvern sau la alte instituţii până la implementare. În 2016 am implementat 14 proiecte europene; Piteştiul e singurul oraş din România fără proiecte ratate în perioada respectivă! Proiectele sunt funcţionale: pasajul rutier de la Podul Viilor, şcoli modernizate, reabilitare urbană, parc nou etc. Vrem acelaşi lucru şi pentru exerciţiul financiar următor. Suntem prevăzători, iar la ora asta avem banii pentru cofinanţare; nu ne-am împrumutat ca alte municipii. Sperăm să nu fim puşi într-o astfel de situaţie. Avem multe proiecte şi, dacă va fi nevoie, am putea recurge şi la un asemenea împrumut, dar numai pentru cofinanţări. Bugetul Piteştiului este de circa 140 milioane euro anual, care include bugetul de funcţionare şi bugetul de dezvoltare, adică investiţii. Până acum am cheltuit mai puţin din banii de dezvoltare, dar am avut numeroase contestaţii care au ţinut lucrările pe loc. Firmele s-au contestat între ele şi s-a ajuns şi în instanţă. Toţi primarii se plâng de acest lucru”, a spus Ionică.

Studioul A1 Pitesti

Cele mai mari finanţări

Primăria are un portofoliu mare de proiecte, unele începute, altele în faza de finalizare a documentaţiilor. Ei bine, pentru aceste proiecte s-au obţinut finanţări şi din fonduri UE, şi de la stat „cât pentru două-trei mandate la un loc!”, după cum a spus primarul.

„Sunt cele mai mari finanţări pe care le-am obţinut vreodată. Termenele de predare la autoritatea de managament a proiectelor cu finanţare europeană, la a căror documentaţie se lucrează de doi ani şi jumătate, este 31 decembrie 2018. Birocraţia este mare şi trebuie parcurse nişte etape clare, trebuie multe avize de la tot felul de instituţii; nu se face rabat. Înţeleg că în alte state ale UE mergi cu proiectul şi gata. Noi avem teancuri de documente, iar pentru fiecare filă răspunzi! Pe de altă parte, nu trebuie omis faptul că atunci când încep lucrările, acestea se plătesc din bugetul propriu, după care mergi la decontare, deci trebuie să ai banii când dai drumul la proiecte”, a declarat primarul.

Proiecte

În ceea ce priveşte proiectele începute sau care urmează să fie făcute din bugetul local sau din cel naţional, primarul a vorbit despre săli de sport la şcoli („Nicolae Iorga”, „Tudor Arghezi”), locuri de parcare, pasajul rutier Craiovei – Târgul din Vale, traficul rutier este tot mai intens, dar şi despre un pasaj la intersecţia bulevardului Nicolae Bălcescu cu Calea Bascov (17 milioane euro, trei ani ar dura execuţia), lărgirea unor străzi (Maior Şonţu şi C.A. Rosetti), sala polivalentă de pe strada Basarabiei („aşteptăm din zi în zi hotărârea de Guvern”), modernizarea stadionului „Nicolae Dobrin”, amenajarea de locuinţe sociale („o bijuterie finanţată 90% de stat!”) şi cantine şcolare, un minihotel în curtea Inspectoratului Şcolar etc. „Am prins în lista sinteză de investiţii şi realizarea unui pod la ACH, dar şi a unui pod peste râul Argeş finanţat de Guvern şi pentru care am încheiat un parteneriat cu primăriile din Mărăcineni şi Mioveni, precum şi cu Consiliul Judeţean Argeş”, a punctat primarul Cornel Ionică.

Acesta a mai spus că se fac în continuare demersuri şi pentru realizarea centurii rutiere de vest a Piteştiului. Pe lângă aceste investiţii publice, vor fi şi lucrări private importante, edilul-şef menţionând proiectul de circa 80 milioane euro din zona „Poduri Metalice” – Tudor Vladimirescu, finanţat de o companie sud-africană. Aici ar urma să fie construit un mall, dar şi un pasaj rutier, pe bani privaţi, care să asigure accesul pe strada Lânăriei peste calea ferată care acum, prin acea barieră, blochează deseori traficul rutier. În plus, vor fi făcute locuinţe, circa 400 locuri de parcare şi vor rezulta 350 de locuri de muncă. Pasajul va deveni public, chiar dacă investiţia este privată. „Va fi un al doilea centru al Piteştiului în zona respectivă!”, a afirmat primarul care a mai spus că sprijină proiectul „în condiţiile legii”.

Fonduri europene

În ceea ce proiectele cu finanţare europeană, investiţiile vizate sunt: promenada Argeşului, cu modernizarea falezei şi amenajarea pistelor de biciclete, modernizarea staţiilor „Publitrans”, cumpărarea de autobuze electrice, staţii de încărcare electrice, extinderea sistemului de monitorizare video, reabilitarea unor unităţi de învăţământ, noi parcuri etc. „Au venit locuitori din Ştefăneşti, de peste râul Argeş, care ne-au spus că ar dori să treacă la noi. Poate va fi o altă lege a administraţiei şi organizării localităţilor şi atunci cine ştie? Nu râvnesc la teritoriul nimănui, dar ar fi benefic ca Piteştiul să se extindă, pentru că s-ar rezolva multe probleme, inclusiv transportul”, a dezvăluit primarul. La final, directorul cotidianului „Argeşul” a cerut să se facă o analiză „serioasă” privind intenţia municipalităţii de a elimina anumite chioşcuri de presă din oraş, pe baza unor criterii „transparente şi corecte”. „Vom face o astfel de analiză!”, a promis edilul.

Distribuie pe Facebook