Primarul Virgil Mateescu

Virgil Mateescu este primarul comunei Corbeni de două mandate, alte două mandate ocupând funcţia de viceprimar al localităţii. El consideră că principala modalitate de dezvoltare a comunităţii este strâns legată de ridicarea standardelor infrastructurii. Deşi nu-i prevede un viitor prea „roz” comunităţii rurale, în mare parte din cauza lipsei de investitori sau a plecării tinerilor din localitate spre marile zone economice, primarul Virgil Mateescu încearcă realizarea unor proiecte de investiţii şi speră ca dezvoltarea infrastructurii să atragă nu numai investitori, ci şi noi cetăţeni în comună, în special a celor care doresc să se retragă la ţară, spre zonele de munte. La Corbeni tradiţiile nu sunt în pericol de dispariţie, ba din contră, se păstrează autentice prin manifestările culturale care se desfăşoară an de an aici.

Primăria Corbeni

Festivalul „Tradiţii argeşene”, un eveniment local

Numele localităţilor aflate în administraţie: Corbeni, Oeştii-Ungureni, Tulburea, Oeştii-Pământeni, Rotunda, Bucşeneşti, Poenari, Berindeşti.

Aşezarea geografică

Şcoala Corbeni

Comuna Corbeni, cunoscută în vechime, până spre anul 1864, sub numele Cheiani, ocupă partea nordică a judeţului Argeş, la o distanţă de 55 km de Piteşti şi 20 km de Curtea de Argeş, se află la o altitudine cuprinsă între 600 şi 1.227 m sub poalele masivului Albina, Pleaşa şi Ghiţu (vârful Chiciora).

Se învecinează la nord cu satul Căpăţânenii Ungureni din comuna Arefu, la nord-est cu comuna Brăduleţ, la sud-est cu comuna Albeştii de Argeş şi la vest cu comuna Cicăneşti.

Are următoarele căi de comunicaţie rutieră: Transfăgărăşanul, care preia DN Bucureşti – Piteşti – Curtea de Argeş, pe traseul Corbeni – Vidraru – Bâlea; drumul Corbeni – Tulburea – Brădet (în parte asfaltat); drumul Oeşti Pământeni – Cicăneşti.

Transportul feroviar nu mai există din 1966, fiind desfiinţat cu ocazia lucrărilor la hidrocentrala Vidraru, când a fost pus capăt liniei ferate forestiere Curtea de Arges – Corbeni – Cumpăna. Acum staţia de cale ferată cea mai apropiată este la Curtea de Argeş, la 21 km de centrul comunei Corbeni.

Date geografice

Grădiniţă în Corbeni

Teritoriul comunei Corbeni face parte, din punct de vedere geo-morfologic, din muscelele subcarpatice argeşene, dintre Topolog şi Dâmboviţa, caracterizate prin dispunerea izolată a depresiunilor limitrofe munţilor, ceea ce evidenţiază slaba influenţă a tectonicii şi originea lor predominant erozivă, de contact, aşa cum se prezintă şi comunele Corbeni şi Arefu.

Râul Argeş formează în Corbeni un complex care cuprinde albia, lunca şi terasa joasă. Dacă albia a suferit modificări morfologice importante, ca urmare a lucrărilor de regularizare şi a acumulărilor Vidraru şi Oeşti, în profil longitudinal acesta cunoaşte meandre simple care au fost stopate împotriva eroziunii fluviale (la confluenţă cu Berindeşti, pe o lungime de 2.500 m şi cu Varniţa, pe 500-600 m).

Lunca râului are o dezvoltare restrânsă, având lăţimi medii de 150-200 m. Cât priveşte terasa, dealurile ocupă cea mai mare parte a teritoriului comunei Corbeni, aceasta având aspecte de creste, fragmentate de o reţea de văi torenţiale tributare râului Argeş (Chiciora – 1227 m, Oeşti – 975 m, Ciora – 892 m, Pârâul Babei – 837 m, dealul Măgurele – 807 m, dealul Berindeşti – 757 m, Gorundişul Mare – 788 m, dealul Comorii – 703 m, dealul lui State – 650 m).

Virgil Mateescu

Versanţii văilor sunt înalti şi abrupţi, atacaţi de fenomene geo-dinamice, cu alunecări de teren şi prăbuşiri. Văile secundare, cu malurile înalte de 3-5 m, sunt: Berindeşti, Vărzaru, Talia, Berta, Oeasca şi Valea de Câmp pe marginea stângă a Argeşului, şi Cacova, Obia, Starescu, Rotunda, Mătuşilor, Seaca şi Varniţa pe partea dreaptă.

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din Depresiunea Getică, cu formaţiuni geologice cuprinse în perimetrul Paleogenului, Neogenului şi Cuaternarului. Este importantă subliniarea că, în formaţiunea paleologică, grosimea calcarelor şi a gresiilor este de 140 m, iar cea marnos de 300-400 m.

Hidrologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din bazinul râului Argeş, care îl străbate pe circa 11 km şi este alimentat de pâraiele Aref, Berindeşti, Obia, Tolia, Oii, Oeasca şi Varniţa. Mai important ni se pare pârâul Berindeşti, cel mai mare afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Corbeni, care are ca afluent Valea Limpedea.

Râul Argeş prezintă un regim de curgere permanent; între 1400 -1800 m, în cuprinsul montan, este caracteristică zona nivo-pluvială, iar în zona dealurilor subcarpatice este specifică alimentarea pluvio-nivală şi moderată. În regimul scurgerii râului Argeş, pe teritoriul comunei au survenit modificări importante ca urmare a lucrărilor hidrotehnice. Lacurile de acumulare de la Vidraru şi Oeşti, precum şi canalul de fugă dintre acestea au influenţat puternic regimul scurgerii apei.

Pe cuprinsul comunei Corbeni s-a semnalat prezenţa apelor subterane la adâncimi intre 0,5-20 m.

Toponimia localităţilor componente

Şcoala Oeşti

Berindeşti – toponim etnic familial, provenit dintr-un atroponimic Berindea (la origine apelativul berindei = popor turco-peceneg migrator în secolul al XIX-lea) + sufixul eşti, care indică organizarea socială pe bază de obşte a localităţii.

Bucşeneşti – toponim familial provenit din patronimicul Bucşea, format pe baza apelativului busa = buccea + sufixul – esti, care indică organizarea socială pe bază de obşte a localităţii.
Corbeni – toponimul indică prin structură provenienţa locuitorilor – satul Corbi de pe Râul Doamnei.

Oeşti – toponim format pe baza apelativului Oaie, atestat în documentele locale (la origine, apelativ) + sufixul eşti, care indică organizarea socială pe bază de obşte a localităţii.

Poienari – toponim istorico-social relevând provenienţa transilvăneană a locuitorilor (originari din Poiana Sibiului).

Rotunda – toponim topografic indicând forma terenului pe care s-a construit aşezarea.

Turburea – toponim topografic determinat de aspectul apei în jurul care s-a constituit aşezarea.

Specific etnocultural

Arhitectura populară tradiţională reprezentată prin locuinţe ţărăneşti etajate, de plan rectangular, construite pe beci din piatră de râu.

Vechile case edificate în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea erau supraînălţate pe temelii din piatră, materialul utilizat fiind aproape în exclusivitate lemnul de brad sau de stejar.

Activităţi specifice zonei

– Cultivarea terenurilor;
– Pomicultură;
– Creşterea animalelor.

Activităţi economice principale

– Confecţionare de mobilier din lemn;

– Turism – pensiuni.

Biserica Antoneşti

Obiective turistice

– Tabără şcolară;
– Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”;

– Cercul de pictură „Culoare şi vis”;
– Secţia de cusături „Ţesături şi păpuşi”.

Evenimente locale

– Festivalul „Tradiţii argeşene” – ultimul sfârşit de săptămână din august;
– Festivalul „Comori din lada de zestre” – în luna august.

Facilităţi oferite investitorilor

– Drumuri accesibile;
– Activităţi în turism.

Proiecte realizate

– Modernizarea drumului forestier Rudărie – Corbeni;

– Reabilitarea drumurilor de interes local;

– Sistem centralizat de canalizare – 23 km lungime;

– Drumuri comunale – 12 km de asfalt;

– Apă – 100%;

– Salubritate – 100%;

– Electrificare – 100%;

– Centru de îngrijire a copiilor;

– Terenuri de sport;

– Dotarea căminului cultural;

– Reabilitare de şcoli şi grădiniţe.

Flacăra Centenarului a fost aprinsă şi la Corbeni

Festivalul „Tradiţii argeşene” se organizează an de an la sfârşitul lunii august într-o atmosferă autentic autohtonă. De fiecare dată, organizatorii pregătesc concursuri de alergare, tracţiune cu cai, tăiat de lemne, de gătit tradiţional, de muls vaca sau mâncat rapid bulz. Copiii şi bunicii se îmbracă în straie populare şi se prind în hora satului. Standurile meşteşugarilor fac deliciul celor aflaţi în căutarea de suveniruri. Bucătăresele îşi dovedesc calităţile culinare prin preparatele tradiţionale făcute cu ingrediente naturale. Festivalul „Tradiţii argeşene” reprezintă un simbol al tradiţiilor populare româneşti, deoarece îndeplineşte un standard perfect al acestora, prin menţinerea strictă a tot ceea ce înseamnă folclor şi tradiţie populară: costume, meşteşuguri, cântece, bucătărie tradiţională, dar şi jocuri populare specifice acestei zone etnografice a judeţului Argeş.

Distribuie pe Facebook