Centenarul Colegiului Naţional „Vlaicu Vodă” Curtea de Argeş (1919-2019) a fost marcat, vineri, printr-o suită de evenimente cultural-artistice. La sediul unităţii de învăţământ au avut loc un TE DEUM, a fost dezvelită o placă aniversară şi s-a desfăşurat un moment festiv.
La Centrul de Cultură şi Arte „George Topârceanu” a fost lansată monografia cu istoricul instituţiei, prefaţată de iniţiatorul proiectului de suflet, academicianul Gh. Păun, unul dintre absolvenţii de marcă ai colegiului. Volumul «Colegiul Naţional „Vlaicu Vodă” Curtea de Argeş. Centenar» a apărut la Editura „Ordessos” a Muzeului Judeţean Argeş, fiind semnat de Luminiţa Enescu, Valentin Motreanu, Dragoş Chistol şi Marius Păduraru.
Evenimentul editorial a fost urmat de un spectacol. „Actul de naştere” a colegiului de elită este legat de emiterea decretului nr. 3.864, din 5 septembrie 1919, care prevedea înfiinţarea unor gimnazii-tip în mai multe localităţi din ţară, între care şi Curtea de Argeş. Câteva săptămâni mai târziu, la 22 octombrie 1919, Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor hotăra înfiinţarea şcolii cu trei clase în prima capitală a Ţării Româneşti, profesorul Nicolae Tănăsescu fiind desemnat să ocupe postul de director.
La începuturile sale, vreme de 14 ani, şcoala din Oraşul Regal s-a numit Gimnaziul „Principele Nicolae”… În anul 1965 s-a trecut la denumirea de liceu, având durata studiilor de 12 ani. În anul 1967, Liceul din Curtea de Argeş a primit numele de Liceul Teoretic „Vlaicu Vodă”. Între anii 1978-1982 s-a numit Liceul de Matematică şi Fizică „Vlaicu Vodă”, iar între anii 1982-1990 a funcţionat ca liceu energetic. Între anii 1990-1994 a redevenit Liceul Teoretic „Vlaicu Vodă”. În fine, în 1994 a căpătat denumirea de Colegiul Naţional „Vlaicu Vodă” .
În monografie sunt prezentaţi pe scurt numeroşi absolvenţi ai colegiului – care au ajuns academicieni, cercetători, profesori, cadre militare, scriitori, artişti, arhitecţi etc.
Un Comentariu
Constantin Miu
Sunt unul din miile de absolvenți ai acestui liceu, așezământ de cultură cu vechime și faimă în teritoriul locuit pentru totdeauna de români. Iertată să-mi fie nedumerirea, dar centenarul acestui liceu, sărbătoare atât de mult așteptată, a fost ”puțin mai mic” în dimensiunile respectului ce-l datoram acestei școli. Profesorul Tănăsescu, primul director, profesorul meu de biologie, o somitate care a format sute de candidați la facultățile de medicină din Romînia. Medicina românească trebuie să-i fie recunăscătoare. ….
Nu vreau să transform aceste comentarii în critici, dar cu certitudine pot să spun că sunt mândru că am urmat acest liceu, că m-am format ”ca om” în Țara Meșterului Manole. Sunt unul din copiii Bulevardului cu Tei și dragostea pentru aceste locuri își caută adevărul într-o lacrimă furișată în trecutul trăirilor românești!
Constantin Agricola Miu