Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş ia poziţie faţă de Parcul Naţional Făgăraş:
„Argeşul are nevoie de parcuri industriale mai mult decât de zone de sălbăticie!”
Cu o grabă greu de înţeles şi fără o minimă consultare a factorilor locali, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a lansat recent Memorandumul privind demararea procedurilor de înfiinţare a Parcului Naţional Făgăraş, care a fost aprobat de executiv în luna septembrie a acestui an. Conform documentelor oficiale, Munţii Făgăraş deţin o suprafaţă de 200.000 ha şi acoperă suprafaţa a 128 de localităţi în care trăiesc 73.000 de oameni. În argumentarea ministerului, crearea Parcului Naţional Făgăraş, coroborată cu ariile protejate adiacente – Parcul Naţional Bucegi, Parcul Naţional Piatra Craiului, Munţii Leaota şi Iezer Păpuşa – ar putea conduce la realizarea „celei mai întinse zone de sălbăticie din Europa” sau, mai plastic, la crearea unui Yellowstone european. În neputinţa de a crea hub-uri de inovare, mari aglomerări industriale şi parcuri tehnologice, România alege soluţia cea mai facilă şi primitivă: crearea de vid!
Fără a delimita cu exactitate teritoriul şi zonele de protecţie care vor fi instituite, Ministerul Mediului îmbracă proiectul în haina ecologistă, proslăvind cu cinism oportunităţile de dezvoltare locală. În mod ironic se spune că „zona se află la doar două-trei ore distanţă cu avionul de marile capitale europene”, trecând absolut neobservată lipsa infrastructurii care îi ţine pe străini departe de România sau, mai mult, incapacitatea factorilor de decizie de a ţine Transfăgărăşanul deschis mai mult de trei luni pe an. Recunoscând vădit că „mulţi tineri părăsesc zona în lipsa oportunităţilor economice”, autorităţile centrale pun cruce oricăror iniţiative de dezvoltare locală, pentru că legislaţia în vigoare limitează intervenţia umană în spaţiul protejat.
Judeţul Argeş, condamnat la subdezvoltare
Pentru judeţul Argeş şi locuitorii din zona munţilor Făgăraş, efectele deciziei de înfiinţare a Parcului Naţional Făgăraş pot fi uşor anticipate încă de acum:
- Limitarea dezvoltării turistice pe cei doi versanţi ai munţilor, în condiţiile în care nici în prezent oferta nu satisface pe deplin cererea în cele trei luni în care Transfăgărăşanul este deschis circulaţiei;
- Limitarea la modul general a oricărei activităţi economice în zonă, cu implicaţii dezastruoase asupra dezvoltării comunităţilor locale;
- Dispariţia activităţilor de tradiţie milenară pentru comunele subcarpatice, atât a celor economice, cât şi a celor spirituale;
- Eliminarea păşunatului în zona alpină şi interzicerea vânatului şi a pescuitului de agrement;
- Menţinerea necontrolată a animalelor de pradă – urşi, lupi – care în prezent au ajuns la un număr inacceptabil şi traumatizează populaţia din zonă;
- Abandonarea proiectelor de dezvoltare a staţiunilor montane – a se vedea staţiunea Moliviş sau ambiţiosul plan „Schi pe Transfăgărăşan”;
- Abandonarea definitivă a proiectului de modernizare a Transfăgărăşanului cu copertine, în vederea deschiderii traficului rutier pe tot parcursul anului;
- Izolarea Ardealului de Muntenia şi limitarea interacţiunilor şi a schimburilor economice şi culturale între comunităţile locale ş.a.
S.O.S. pentru Argeş şi Munţii Făgăraş
Mediul de afaceri din judeţul Argeş se alătură demersurilor autorităţilor publice locale în încercarea de a obţine argumente justificative din partea celor care au luat decizia creării Parcului Naţional Făgăraş.
Prin autoritatea pe care ne-o conferă poziţia de angajatori pentru mii de argeşeni şi de contributori majori la bugetul de stat al României şi la bugetele locale, ne opunem cu vehemenţă oricărei încercări de frânare a dezvoltării economice şi sociale în zona munţilor Făgăraş. Considerăm absolut inacceptabilă invitaţia de a crea un parteneriat nociv pentru Parcul Naţional Făgăraş, care nu face altceva decât să croiască drum unor ONG-uri către administrarea zonei şi să sprijine interese oculte. Denunţăm totodată atitudinea lipsită de decenţă a factorilor de decizie la nivel central, care iau hotărâri din birourile din Capitală şi lansează apoi momeala unor aşa-zise studii, consultări şi parteneriate la nivel local. De asemenea, considerăm inacceptabil ca după 25 de ani de tranziţie în care în România mai mult s-a distrus decât s-a construit, soluţia optimă de dezvoltare să fie tocmai crearea unei zone protejate care interzice activităţile economice!
Pe această cale, facem un apel către societatea civilă, clasa politică locală, mass-media şi liderii de opinie să-şi pună laolaltă vocile pentru proiectele care susţin prosperitatea economică a zonei. Argeşul are nevoie de infrastructură, de investiţii, de forţă de muncă bine calificată, de clustere şi parcuri industriale şi mai puţin de „cea mai întinsă zonă de sălbăticie din Europa”.
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş, George CAVAL, preşedinte
3 Comentarii
Ioan
Sictir Caval….nu mai bate toba…în vânt….va deranjează ca nu mai defrișati la..cum vor mușchii vostrii….nu mai construiți microhidrocentrale ca așa….este cool și….distrugător pentru mediu…Da este corect….sa fie Parc Național NU….raiul bandiților imobiliari….Cat despre Transfagarasan 12 luni pe an….se poate face în continuare….NU aceasta inițiativă distruge mediul….doar…..defrișările….microhidrocentralele….construcții haotice….și comportamentul iresponsabil al turiștilor….Minciuna are picioare scurte.
Dan Stefanescu
Stimate domnule George CAVAL,
Dupa cum cunoasteti, scopul principal al unui Parc National este acela de a conserva nealterat peisajul, flora, fauna, monumentele naturale, spre a fi oferite vizitatorilor in asa maniera si prin mijloace adecvate, incat acestea sa le lase nealterate, astfel ca si generatiile viitoare sa se poata bucura de ele.
Ce protejam: aerul curat, padurile, lacurile, izvoarele montane, flora si fauna, cu statut de unicat nu numai in Romania, dar si in Europa, rezervatiile naturale si geologice, pesterile, padurile virgine si multe altele.
Cateva informatii de ordin economic, privind doua parcuri nationale remarcabile la nivel mondial, sunt elocvente si pot oferi un exemplu demn de luat in considerare:
a) Parcul National Yellowstone (SUA) a primit 4,1 mil.vizitatori in anul 2015, vizitatori care au cheltuit in comunitatile de langa parc, cca. 493,6 milioane USD, suma care a asigurat 7.737 locuri de munca in zona locala, aducand economiei locale un beneficiu cumulat de 638,6 milioane USD ;
b) Parcul National Great Smoky Mountains (SUA), cu o suprafata de 211.415 ha (Muntii Fagaras – 200.000 ha) a fost vizitat de peste 10 milioane de persoane in anul 2014.
Opinia dvs. pare cel putin surprinzatoare din urmatoarele ratiuni pe care le consider demne de avut in vedere:
1. Ignorarea de catre institutia pe care o conduceti a eforturilor extraordinare care se fac la nivel european si mondial pentru protejarea si conservarea prin toate mijloacele a mediului inconjurator;
2. Colaborarea – cel putin in aparenta – aproape inexistenta a Camerei de Comert si Industrie Arges cu institutiile acestui judet, dar si la nivel national, abilitate sa protejeze mediul inconjurator, cum ar fi: Agentia Regionala de Protectie a Mediului Arges, Garda Nationala de Mediu si nu in ultimul rand Comitetul Judetean Arges;
3. Aprofundarea mai temeinica a definitiei de Parc industrial (si aici colaborarea cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice se pare ca din punctul dv. de vedere este aproape inexistenta), care in mod sigur v-ar fi condus la o intelegere mai corecta de ce Parcul National Fagaras, NU ar trebui sa fie inlocuit cu un parc industrial.
Desigur, ca atunci cand prin Statutul Camerei de Comert si Industrie Arges 2015, nu includeti la nici un punct protejarea mediului, oprirea defrisarilor ilegale, stoparea construirii de mini hidrocentrale pe rauri mici de munte, distrugerea habitatului din Muntii Fagaras – este de inteles comentariul dv, precum si vorbele „intelepte”, care formeaza de fapt miezul opiniei dvs.:
„Argesul are nevoie de parcuri industriale mai mult decat de zone de salbaticie!”
Dan Stefanescu
Stefan
Domnule CAVAL,
In lipsa unei punctuatii adecvcate este greu de inteles daca tot ceea ce este inclus in acest articol va apartine ca declaratie cuvat cu cuvant. Daca da, felicitari! Faceti parte din dinozaurii ale caror fosile le vom admira din perspectiva Romaniei schimbate de peste cateva decenii. Ura pe care o simt in aceste momente este una imensa. Atat de mare incat ma impinge sa scriu acest comentariu.
Se pot contra-argumenta toate cele 7 puncte fara a apela la un limbaj de lemn ca cel al dumneavostra (sau al functionarilor publici care va scriu declaratiile de presa).
1. O apreciere lipsita de obiectivitate a perioadei in care Transfagarasanul este deschis circulatiei. Ca orice drum de munte care urca la peste 2000m, este normal sa depindem de capriciile anuale ale vremii. Retorica natura vs. progresul omului este de secol XIX.
2. Fara referiti, fireste, la despaduririle ilegale sau abuzive. Sesizez putina incompatibilate cu “dezvoltare”. Va rog frumos sa reformulati acest sub-punct. Spuneti pe scurt – vreti sa furati linistiti.
3. Singura traditie milenara depistata aici e utilizarea unui limbaj de lemn. Incompetenta si gandirea ingusta au din pacate sanse sa devina traditii seculare. Pomenirea temele spirituale in chestiuni care privesc conservarea mediului natural este atat de absurda incat nici nu merita comentata.
4. Haideti sa ne oprim putin asupra constructiei gramaticale. Distanta intre “vanat” si “agrement” poate parea mica pentru un om grobian, dar este una imensa pentru o societate care isi procura carnea civilizat, din cresterea animalelor domestice. Se mai poate pune problema de pescuit in Fagaras? Va doresc “bafta” la prins PET-uri lasate in urma de cei care au construit micro-hidrocentrale.
5. Este vorba de un numar extrem de mic de cazuri. Traumatizeaza mai mult reflectarea in presa a cazurilor.
6. Va invit sa vedeti cum arata o partie de ski vara. Oricat ar parea de nepopulara aceasta parere, ski-ul atrage degradarea peisajului natural. Am fost la Molivis si pe Muntele Ghitu. Haideti sa le lasam asa cum sunt.
7. Deja vorbim faraonic. Copertine? Noi nu putem tine deschise iarna drumuri nationale esentiale cu mult mai putine probleme logistice, in relief plat. Desigur, scuipatorii de seminte isi vad restrans semnificativ arealul in timpul iernii, dar acest lucru face parte din deficientele speciei.
8. Teme nationaliste care nu isi au locul decat sa coaguleze partea neinstruita a electoratului. Fagarasul salbatic nu a fost niciodata o bariera, ci mai degraba un filtru. V-ar prinde bine cateva lectii de istorie. Cea mai recenta – rezistenta anticomunista din acesti munti.
Eu am parcurs pe jos acesti munti de la sud la nord si nu am sesizat nici-o restrictie. Am coborat cu aceeasi bani si cu acceasi voie buna cu care am urcat. Va rog sa detaliati aceasta “limitare” de care vorbiti, “economica si culturala”.
De ce ne-am opune unui proiect care este vizonar? Un Parc National de anvergura Fagarasului pozitionat in centrul tarii ar da Romaniei un avans considerabil pe traiectoria pe care toate tarile o vor urma pana la urma.
Turismul este o carte castigatoare. Oamenii deja platesc bani grei sa se bucure de lucrurile pe care nu le au (sau nu le mai au). Dar sa nu oprim la acest argument. Din comfortul canapelei de acasa, Fagarasul poate parea o salbaticie. Dar este mult mai mult.
Domnule CAVAL, pomeniti prea mult de parcuri industriale. Va reamintesc ca e cale lunga de la Mioveni pana in varf de munte. Acolo sus nu se aud manelele, nu se sparg seminte si nu se iau spagi. Protejarea mediului displace profund industrializarea auto-impusa de mostenire comunista.
Acest articol calomnios m-a determinat sa ma implic activ in sustinerea initiativei Fagaras – Parc National si sa invit pe toti cei care cred la fel sa se informeze despre acest subiect. Daca Rosia Montana a fost o aparare, Fagarasul poate fi punctul de unde sa incepem ofensiva!
Haideti sa PROTEJAM inainte de a trebui sa SALVAM!