În primul trimestru al anului 2020, primarul comunei Boteni, Vasile Leau, vrea să pună în circuitul turistic Casa memorială „Petre Ţuţea”. Doi profesori de istorie, unul dintre aceştia fiind muscelean, sprijină proiectul de suflet al botenilor. Edilul-şef se mândreşte cu apartenenţa lui Ţuţea la comuna pe care o păstoreşte administrativ şi vrea ca, până în primăvară, să fie gata şi un parc ce va purta, de asemenea, numele filosofului muscelean.

Supranumit „Socrate al românilor”, „românul absolut” sau „ţăranul imperial”, eseistul, filosoful şi economistul Petre Ţuţea s-a născut la 6 octombrie 1902, la Boteni, şi s-a stins din viaţă lucid, la 3 decembrie 1991, într-un spital din Bucureşti, pe când era intervievat de un grup de reporteri. Omul care a vorbit despre neamul românesc ca despre unul „ales” a fost înmormântat în satul lui natal, de ziua Sfântului Nicolae, sicriul cu trupul neînsufleţit fiind dus la groapă cu un car tras de vaci.

Petre Ţuţea a urmat şcoala primară din Boteni, care astăzi îi poartă numele.

În comuna de baştină există şi un bust al marelui gânditor. Vechea casă bătrânească a familei lui Petre Ţuţea nu mai există astăzi. În locul ei, a fost ridicată o construcţie în care va fi amenajată, în curând, o casă memorială.

Biografia filosofului este un hăţiş de informaţii controversate, contestate.

Pasionat de istoria recentă a României şi interesat de fenomenul Petre Ţuţea, un muscelean încearcă să le descurce, contribuind cu fotografii şi documente de arhivă la amenajarea casei memoriale de la Boteni. Este vorba despre Floroiu Mihai, cercetător ştiinţific, absolvent al Colegiului Naţional „Dinicu Golescu” Câmpulung. 

Distribuie pe Facebook