Dan Stroe, primarul comunei

Continuăm astăzi proiectul nostru „Satul argeşean faţă în faţă cu valorile europene” cu un periplu prin comuna Bradu, limitrofă Piteştiului. O comună mare şi bogată, am putea spune, având în vedere numărul mare de agenţi economici importanţi care şi-au stabilit aici sediile sau punctele de lucru. Aşadar, bugetul local este alimentat din surse importante, deci comuna ar trebui să se… învârtească după soare! Nu o face, însă, în special din cauza administraţiei locale care, de-a lungul anilor, a făcut un renume prost localităţii. Nu e chiar de colea ca toţi cei trei ultimi primari ai localităţii să ajungă în arest (unul, Costel Zamfir, încă se află după gratii pentru afaceri cu pământuri). În plus, problemele de ordin funciar sunt majore. Vom reveni însă asupra acestor aspecte…

Primăria Bradu

Scurtă prezentare

Comuna Bradu se află în centrul judeţului, pe malul drept al Argeşului, în zona izvoarelor Neajlovului, în vecinătatea sudică a municipiului Piteşti. Prin comună trece şoseaua naţională DN65B, un drum secundar care face pe teritoriul comunei legătura între autostrada A1 şi şoseaua naţională DN65, care leagă Piteştiul de Slatina. În satul Geamăna, DN65B are o intersecţie denivelată cu şoseaua judeţeană DJ659 (unul dintre cele două drumuri care o leagă de Piteşti, acesta terminându-se acolo în DN65), care duce spre sud la Suseni, Rociu, Negraşi, Mozăceni, Slobozia, Ştefan cel Mare, mai departe în judeţul Dâmboviţa la Şelaru. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Bradu se ridică la 7.130 de locuitori, în creştere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.140 (mulţi locuitori din Piteşti s-au mutat în zonele rurale limitrofe). Majoritatea locuitorilor sunt români (94,26%), cu o minoritate de romi (1,23%). Din punct de vedere confesional, cei mai mulţi sunt ortodocşi (94,98%). La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Bradu-Geamăna, făcea parte din plasa Piteşti şi era formată din satele Bradu, Geamăna şi Vătăşeşti, având în total 1.273 de locuitori. Suprafaţa comunei este de 4.066 ha, dintre care 659 ha în intravilan. În localitate funcţionează un liceu, trei şcoli şi două grădiniţe. Comuna se învecinează cu Piteştiul, Ştefăneştiul, Costeştiul, Căteasca, Oarja, Albota.

Platforma Arpechim

Cuvântul primarului

Am încercat să luăm legătura telefonic în repetate rânduri cu primarul Dan Stroe, ales în funcţie în 2016. Nu a fost posibil. Nici când colegul nostru George Olteanu a fost la primărie pentru a prezenta proiectul „Satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european” primarul nu a avut prea mult timp la dispoziţie. Aşadar, aici nu vor fi cuvintele sale, ci o supoziţie: probabil că edilul încă se reculege după perioada de detenţie de imediat după câştigarea alegerilor, atunci când a fost acuzat că ar fi comis acte de corupţie pentru a impune un viceprimar de la partidul său (PSD). Să sperăm că episodul cu pricina va fi dat uitării cât mai rapid, iar edilul va reuşi să schimbe faţa comunei.

Proiecte în derulare

Beneficiind de un buget generos şi de sprijin guvernamental, proiectele comunei sunt ample: extinderea reţelei de apă şi canalizare, construcţia de creşe, extinderea sistemului de iluminat public, reabilitarea străzilor, valorificarea patrimoniului cultural, crearea de noi parcuri şi spaţii de joacă pentru copii, decolmatarea şi amenajarea lacurilor, amenajarea unui centru social multifuncţional, extinderea reţelei de gaze naturale, finalizarea planului de urbanism general etc.

Buget

Totuşi, realizările de până acum sunt puţine pentru una dintre cele mai bogate localităţi ale Argeşului. Să privim, aşadar, atent hotărârea de Consiliu Local nr. 12 din acest an pentru stabilirea bugetului estimat pentru perioada 2018-2021. Vedem din acest document că pentru anul în curs a fost estimat un buget propriu de venituri de 11,75 milioane lei, dar că bugetul este în scădere pentru anii următori (cu uşoară revenire spre finalul perioadei): 7,75 milioane lei în 2019, respectiv 8 milioane lei în 2020 şi 8,9 milioane lei în 2021. Oricum, mult peste bugetul unor comune din judeţ care abia fac faţă cheltuielilor curente! Aparatul administrativ este stufos, cheltuielile cu personalul în acest an, de exemplu, fiind estimate la 4 milioane lei! Pe de altă parte, aproape 900.000 lei se duc către asistenţă socială.

Puncte tari

– apropierea de Piteşti;

– existenţa pe teritoriul comunei a unor drumuri de importanţă naţională şi judeţeană;

La Ziua Comunei

– acces la autostrada Bucureşti-Piteşti;

– acces la calea ferată;

– numeroşi agenţi economici (datorită apropierii de Piteşti), cum ar fi platforma petrochimică Bradu, complexele comerciale Auchan şi Metro, dar şi numeroase reprezentanţe auto;

– creşterea constantă a populaţiei;

– existenţa reţelelor de utilităţi necesare pentru un trai civilizat.

Puncte slabe

– numeroase litigii pentru pământ; din cauza a 580 de suprapuneri (puneri în posesie) făcute de primăria din Bradu pe un teren care aparţine primăriei Piteşti, municipalitatea din Piteşti nu poate începe construcţia parcului industrial mult dorit lângă Arpechim. Pe rol sunt sute de procese, iar fostul primar Costel Zamfir a ajuns după gratii din cauza manevrelor imobiliare;

– „faima” edililor – nu este puţin lucru ca ultimii trei primari să ajungă toţi după gratii pentru perioade mai mari sau mai mici; predecesorul lui Dan Stroe, respectiv Florin Frătică, a fost acuzat de evaziune fiscală;

– străzi locale înguste;

– exces de zel şi lipsă de solicitudine ale unor funcţionari publici;

– unele lucrări au fost făcute „să fie” (de exemplu, un parc);

– dispariţia unor ocupaţii străvechi;

– lipsa de dialog a edililor (de exemplu, comuna Bradu nu a făcut parte din zona metropolitană Piteşti pentru că primarul nu voia acest lucru!).

Oportunităţi

– valorificarea potenţialului agricol şi industrial;

– dezvoltarea aerodromului Geamăna;

– atragerea de noi investitori.

Monumentul a intrat în atenţia presei centrale după ce a fost vopsit în portocaliu, culoarea politică a fostului primar

Ameninţări

– suficienţa administraţiei locale şi lipsa de reacţie la evoluţiile sociale şi economice;

– dezvoltarea urbanistică haotică;

– dispariţia unor agenţi economici importanţi (platforma Arpechim este închisă momentan);

– poluarea (din cauza numărului mare de agenţi economici care prezintă acest risc).

Baza sportivă

O propunere

Aşadar, la Bradu are balta peşte, cum se spune. Problema este ce face administraţia locală cu peştele respectiv. Cum îl gestionează şi în interesul cui. Dacă interesul este al cetăţeanului, e de bine; dacă nu, au grijă instituţiile statului. Dar poate ar fi momentul, că tot vorbeam despre zona metropolitană, să se pună pe tapet un subiect important: oare nu ar fi mai nimerit ca localităţile rurale situate în imediata apropiere a oraşelor importante să devină părţi componente ale acestora? Altfel spus, aşa cum comunele Prundu sau Papuceşti ori Găvana au devenit, în timp, cartiere ale Piteştiului, nu s-ar putea acelaşi lucru şi cu localităţi precum Bradu sau Moşoaia (nici nu ştii când ai trecut dintr-o parte în alta dacă nu urmăreşti indicatoarele!). Câştigurile ar fi majore de ambele părţi: locuitorii din zonele limitrofe ar beneficia de proiecte integrate (cum ar fi transport local unitar de călători), iar oraşele ar avea spaţiul necesar pentru extindere şi dezvoltare industrială, nu doar imobiliară. În plus, ar dispărea câteva aparate administrative care uneori mai mult încurcă decât descurcă iţele comunităţilor…

Distribuie pe Facebook

Claudiu Diţa

See Full Bio