Ştefan Ioniţă

Dorită şi cerută cu insistenţă de companiile care operează în România, dar mai ales de cei doi mari constructori români din industria auto, Dacia şi Ford, oentru resoectiva cale rutieră e de maximă importanţă, Autostrada Piteşti-Sibiu, care face parte din Coridorul Paneuropean IV de transport, revine chiar obsedant în atenţie şi ar putea beneficia de finanţare prin fonduri europene. Marţi, Ştefan Ioniţă, directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a declarat că, dacă studiul de fezabilitate pentru întreaga lungime a autostrăzii nu va fi gata până la jumătatea acestei luni, va rezilia contractul şi va îl va termina „în regie proprie”.

Supărarea directorului

Din câte se pare, iritarea şefului CNAIR a fost determinată de faptul că italienii de la Spea şi românii de la Tehnic mai au de predat studiile pentru porţiunea din autostradă care străbate munţii, mai exat cea dintre Boiţa-Racoviţa şi Văleni în lungime de aproape 60 de kilometri. „Nu putem merge la nesfârşit cu prelungiri, atâta timp cât a fost o procedură de achiziţie. Lucrurile au fost destul de clare. Obiectivul trebuie predat la jumătatea lunii august. CNAIR are resursele necesare, are capacitatea administrativă astfel încât să ducă acest proiect, să îl continue, chiar şi cu resurse proprii. Suntem ingineri cu toţii, avem aceleai studii. Nu văd de ce nu putem face noi anumite lucruri”, afirma Ştefan Ioniţă. Ca în cântecul acela care spune „Supărat, supărat sunt Doamne iarăşi, supărat…”

Costuri duble

Estimat la un cost iniţial de 1,67 miliarde euro, conform celor mai proaspete date ale Ministerului Transporturilor în realitate preţul de execuţie ar urma să fie de 3,3 miliarde euro. Adică dublu. Diferenţele, se porecizează în nota de fundamentare a noului proiect, ar rezulta din efectuarea unor revizuiri ale studiului de fezabilitate din 2008, constând în principal din reinvestigarea terenului, analizarea altor posibile trasee etc, ceea ce face ca în actualul proiect traseul să aibă o lungime de 122,95 km, faţă de cei 116,64 prevăzuţi în SF din 2008. De asemenea, acuma sunt cinci secţiuni de drum, faţă de trei sectoare stabilite la început. În zona care vizează judeţul Argeş, în secţiunea de capăt dintre Curtea de Argeş şi Piteşti traseul a rămas relativ apropiat de cel stabilit în 2008, corecţiile survenind ca urmare a ocolirii cât mai mult posibil a siturilor protejate.

Întrebare

Revenind la afirmaţiile lui Ştefan Ioniţă, o întrebare nu ne dă pace. Dacă tot susţine că CNAIR are capacitatea să susţină, să continue şi să finalizeze cu resurse proprii un proiect atât de important, de ce mama naibii n-a făcut-o de la bun început, fără a mai fi fost nevoie s-o lălăie atâta amar de vreme? Or te pomeneşti că, la fel ca-n proverbul ăla care zice „dacă nema putirinţa, ce mai chichirez gâlceava”, afirmaţiile directorului Ioniţă au fost făcute doar ca să dea bine, cum se zice, în faţa şefilor de la Guvern? Asta ar mai lipsi!

Distribuie pe Facebook