Ieri, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat în discuţie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind statutul aleşilor locali, în care se menţiona că aceştia nu-şi pierd mandatul dacă sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare, ci doar dacă sunt condamnaţi cu executare.

CCR a admis sesizarea preşedintelui Iohannis privind neconstituţionalitatea legii referitoare la statutul aleşilor locali. „O singură decizie am luat astăzi (ieri, n.r.), în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la Legea 393 pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al CCR.

Pe 22 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind statutul aleşilor locali. Şeful statului consideră anormală continuarea exercitării mandatului de consilier local sau judeţean, de primar şi de preşedinte al Consiliului Judeţean de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei. În opinia lui Iohannis, potrivit codului penal, toate pedepsele sunt cu executare, diferenţa rezultând din individualizarea dispusă de instanţă, adică în regim penitenciar sau cu suspendarea executării. Preşedintele consideră că este de neconceput ca statul să permită exercitarea autorităţii publice de către persoana condamnată chiar şi cu suspendare după rămânerea definitivă a hotărârii.

În Argeş cel puţin trei primari se află în această situaţie: Florin Frătică – Bradu, Constantin Iatagan – Şuici şi Niculae Dochinoiu -Vedea, însă hotărârile de condamnare cu suspendare nu sunt definitive.

Val. NICOLAU

Distribuie pe Facebook