Suntem clipă de clipă răspunzători de reuşita sau nereuşita întregului vieţii noastre. Personale, dar şi colective. Contează evident ceea ce suntem şi ce facem azi, dar şi ce am făcut ieri şi, mai ales, ceea ce vom face mâine. Trecutul îl recuperăm graţie memoriei, viitorul există prin speranţă. Şi contează, mai ales, pe mâna cui suntem, ce valori sau ce non valori se află în fruntea treburilor obşteşti.

Noi, cei de la ziarul „Argeşul”, de 29 de ani ne străduim să facem presă serioasă, cu gândul la ceea ce se întâmplă în prezent, dar şi la viitorul care poate fi modelat în sens pozitiv. Să aflăm adevărul, să-l punem în pagina de ziar, eliminând ştirile irelevante care ne inundă. Poate că aşa s-a şi născut ideea „Premiilor de Excelenţă”. Ne-am asumat o strategie intelectuală – hai să-i spunem mai degrabă jurnalistică, pentru a nu fi taxaţi drept preţioşi – prin care să creăm un curent de afirmare şi unul de solidaritate în jurul valorilor. Câte le avem şi câte reuşim să le depistăm! Spunem solidaritate, fiindcă, de regulă, în jurul lor se creează mai degrabă un vid, ca să nu spunem invidie. În loc de admiraţie. Ceea ce, credem, din partea noastră, dar mai ales din partea autorităţilor, dovedeşte o vinovată lipsă de răspundere faţă de ele. Vom vedea, de altfel, cât interes va stârni premierea lor, câţi vor găsi de cuviinţă să-i onoreze cu prezenţa şi să-i felicite.

Spunem asta fiindcă peste două zile – mai exact miercuri, de la ora 11, la sediul redacţiei – vom decerna „Premiile de Excelenţă”. Ne aflăm, iată, şi cu această iniţiativă, la a XXI-a ediţie, ceea ce înseamnă că, la doar şapte ani de la noua serie a ziarului „Argeşul”, înfiinţat în 1876, a început să ne preocupe cultivarea acelui câmp menit să rodească valori. Valori pe care noi să le promovăm cu bună-credinţă. Valori care să contribuie la realizarea proiectelor de ţară, a strategiilor la nivel de judeţ, de instituţii ale statului. Valori care să încline cumpăna noii societăţi spre progres, spre prosperitate, spre fericirea la care tot visăm mereu. Valori care odată promovate la conducerea judeţului, a ţării să nu mai dea cu oiştea-n gard, cum s-a întâmplat la Moliviş, ori la autostrada Piteşti – Sibiu. Şi la câte altele, de ne întrebăm tot mai insistent pe mâna cui lăsăm frâiele?

Dar nu asta este ţinta acestor rânduri. Sub logoul „Un ziar de cursă lungă” – cum se vede, ne ţinem de cuvânt – noi ne-am asumat să ducem mai departe o tradiţie. Culturală, în primul rând, fiindcă noua societate poate fi construită doar cu oameni educaţi, cu elite, cu valori, cu profesionişti. Care să fie în stare să preţuiască şi să promoveze valori sociale de rang înalt: creativitatea, spiritualitatea, moralitatea, arta. În măsura în care ne-am priceput, aceste valori le-am căutat, le-am decupat din realitatea imediată, le-am selectat, aducându-le în prim-planul atenţiei publice, al deciziei politice, economice, sociale. De aici încolo n-a mai depins de noi punerea lor la treabă, angajarea lor astfel încât să dea substanţă vieţii sociale.

Ca nu cumva să fie uitate, ca să nu fie neglijate în pagina de ziar, care trăieşte doar o zi, am avut grijă să „prindem” aceste valori şi-n pagini de carte. Cu fiecare ediţie, adăugăm numele nou evidenţiate în volumul „Premiile de excelenţă„.

În aceeaşi idee, ca să nu se piardă intenţiile bune, ideile bune, lucrurile bune, în acest an al Centenarului Unirii, edităm – împreună cu Consiliul Judeţean şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, cu Filiala Argeş a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din Romania – volumul „Monografia comunelor din Argeş – schiţe monografice„. O facem nu doar cu scopul de a recenza clipa, ci şi de a  investiga şi afla oportunităţi de integrare mai rapidă a zonelor rurale în exigenţele civilizaţiei europene. Pe care o recunoaştem ca fiind o valoare de mare preţ şi la care ne-am adus şi noi contribuţia ca români.

Nu ştiu dacă asta ne va face mai uniţi, dar cu siguranţă copiii noştri, nepoţii noştri vor afla din acest volum în ce stadiu de dezvoltare economică şi spirituală trăiam în anul de graţie 2018. Anul Centenarului Unirii, nu? Şi poate că, biciuiţi de acest gând ori doar mângâiaţi de el, vom fi în stare să facem azi mai mult decât ieri, mâine mai mult decât azi. Poate! Altminteri, noi şi numai noi suntem răspunzători de reuşita ori nereuşita vieţii noastre personale, colective, argeşene şi naţionale, de ce nu, europene. Că până să vorbim de cea globală mai este o pâine de mâncat. Nici aici nu vom afla valoarea absolută. Sau, dacă aşa vor sta lucrurile, până aici tot mai avem de dat cu oiştea-n gard. Dacă nu ne cultivăm şi nu ne respectăm valorile. Dacă nu vom crea solidaritate în jurul lor. Salvarea noastră stă în ele. Sunt speranţa noastră şi merită apreciate şi aplaudate cu asupra de măsură.

Distribuie pe Facebook

Mihai Golescu

See Full Bio