Dacă mâine PSD ar dispărea – aşa, pur şi simplu, hocus-pocus! – România ar fi o ţară neguvernabilă. Pe ce te bazezi? – parcă-l aud întrebând pe Ilie Moromete, când, alături de Cocoşilă, de Dumitru lui Nae şi de Ion al lui Miai, făcea politică în poiana din faţa fierăriei lui Iocan.
Moromete era abonat la „Mişcarea”, Iocan la „Curentul”, Cocoşilă primea „Dimineaţa”, iar când veneau acolo fără ziare asta însemna că erau supăraţi şi că n-aveau chef de „dezbateri”. Uneori, când îl recitesc pe Marin Preda, îmi imaginez că mă alătur şi eu asistenţei adunate într-o dimineaţă de duminică la fierăria de la răspântie de uliţe. Mă aşez pe un butuc vechi, tocit de atâta şedere, şi iau parte la discuţii…
– Pe ce mă bazez? Păi, Opoziţia aproape că nu există. Dacă şi doamna Viorica a ajuns să o ia la mişto, întrebându-se retoric pe mâinile cui să lase ţara asta…
– Eşti prost – îmi dă replica, flegmatic, Cocoşilă. Opoziţia înseamnă PNL, USR, PMP, PAM şi alte ram tam tam…
– Da, dar numai unite pot avea puterea – se bagă în vorbă şi Moromete. Opoziţia n-a câştigat niciodată, mai ales la alegerile locale, decât când a existat CDR şi Alianţa DA.
– Atunci, să se unească, dă-i în mă-sa, că m-am săturat de traiul cu pesediştii ăştia! – răbufneşte Cocoşilă. Ce, îi ţin eu să nu se unească?! Dacă-i întrebi pe şefii lor, zic toţi „da”. Când e însă să se aşeze la masă şi să negocieze, e-hei, stai puţin, că au toţi orgolii, că să vezi, că ăla vrea mai mulţi miniştri, că altul – mai mulţi directori… Se bat pe caşcaval, ce, nu ştiţi?!
– Ai dreptate, Cocoşilă – îi zic eu. Cine să-i organizeze pe-ăştia, prin oraşe şi prin comune? Că mai citim şi noi prin ziare… Ludovic Orban, trubadurul? Iohannis, când se întoarce de la schi şi îi trezeşte pe liberalii care moţăie pe prispă? Au ei, peneliştii sau useriştii, un om, o voce, care să-i ridice şi să-i ordoneze, care să le spună oamenilor că banii nu sunt doar pentru pensii şi salarii, ci şi pentru investiţiile serioase ce nu prea mai există în ţara asta? Nu, nu au! Nici pesediştii nu au! Dar trenul lor electoral merge în virtutea inerţiei, precum Mocăniţa pe vremuri, gâfâind şi trosnind din toate încheieturile, avându-l la locomotiva cu aburi pe Liviu Dragnea, iar drept vagoane – sute de primari care nu schimbă niciodată macazul.
– Dă-mi şi mie o ţigară, Dumitre, cere Ţugurlan întristat şi începe să fumeze în tăcere. Apoi, cu o voce mai scăzută zise: Dar voi ce faceţi, bă, pentru ţara asta? Tu, Moromete, cât ai fost consilier comunal, umblai prin sat să strângi semnături anticorupţie şi dracu’ mai ştie ce. Mai bine v-aţi… în ea de politică. Dă-i dracu’ pe toţi! Vedem noi la anu’, la alegeri, cum stă treaba, ce ne mai promit ăştia, ce ne mai dau. Hai, bă, acasă…
Nu mai stăm nici noi mult. Poate o să vedem la anu’, la alegeri…
8 Comentarii
Goargăș
,,Asta e politică ce faceți voi, mă? Da’ ce e măi Țugurlane? Prostia din capul vostru, asta e!” ,,Bă, anul ăsta Finanțele e mai ale dracului ca oricând! Păi tu ce crezi, Jupuitule, că noi fătăm bani?” ,,Pentru toată lumea, domnul primar e domnul primar iar pentru tine-i hoț. Da, pentru mine domnul primar e hoț” (Nu este vorba de fostul primar al Sibiului!).
Gabriel Lixandru
Bravo! Asta e!
Puiu
Din păcate asemenea personaje nu mai exista.Apreciez armonia dintre editorialist și comentator.Am retrăit cu mare plăcere naturalețea țăranilor judecători al politicienilor vremii.Oare de ce nu comentam și noi astăzi la o cârciumă in stilul lor?Pentru că noi nu mai muncim și nu mai suntem uniți de necazuri așa cum erau ei.Taranii erau mult mai înțelepți decât parveniții de astăzi ,și nu aveau atâta ura nici macar fata de politicieni.Si eii au știut să aștepte și-au plecat acasă cu speranța în alegerile viitoare.Noi astăzi plecam de-acasă,iar eu unul nu mai am speranțe în alegerile viitoare.Asta pentru că nu avem opoziție,decât asemănări uluitoare între partidele care au făcut tara neguvernabila.Iar eu și alții că mine ,nici președinte nu avem.
Gabriel Lixandru
Da, e foarte trist.
Delia Dumitrica
Ma gandeam ca familia Moromete a decis sa taie salcamul din gospodarie, ceea ce marca inceputul declinului economic si moral al unor timpuri care nu mai erau îngaduitoare cu oamenii. Transpusa in zilele noastre, situatia asta disperata in care au taiat atatea paduri ce ar trebui sa insemne? Declin? Nu doar atata, ci disparitie. Este extrem de sugestiva “sceneta “ pe care ati gandit-o. Cum spunea d-l Puiu, m-a facut sa retraiesc acea naturalete a stilului celui ce a perceput viata ca pe o prada. Va spun sincer ca , daca as putea sa asist la discutia personajelor d-voastra, mi-ar fi teama sa ma bag in vorba. Sunt atat de intelepti in simplitatea lor, incat mi-ar inchide imediat gura…Si nu numai mie.
Gabriel Lixandru
Cu ocazia asta, am recitit capitolul respectiv din Moromeţii. Vă recomand s-o faceţi când aveţi ocazia şi veţi retrăi multe secvenţe pline de miez. Mulţumesc pentru comentariul dv., dar şi pentru cele dinaintea dv.
Geo
„De unde dau astia mai mult la pensii daca atata este?” Ilie Moromete
Anonim
Corect.