Florin Dragomir Frătică
Florin Frătică, fostul primar din comuna Bradu, a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie cu consecinţe foarte grave. Alături de el au mai fost trimise în judecată alte trei persoane, printre care şi fostul consilier juridic al Primăriei Bradu, între timp ajuns prim-procuror, dar suspendat din funcţie.
Abuz în serviciu
Din rechizitoriul întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie rezultă că s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor Florin Dragomir Frătică, primar în Bradu la data faptelor, pentru comiterea infracţiunii de participaţie improprie sub forma instigării la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Lenuţa Georgescu, pentru complicitate la infracţiunea de instigare sub forma participaţiei improprii la abuz în serviciu de asemenea cu consecinţe deosebit de grave, Jean Georgescu, pentru aceeaşi infracţiune, şi Maria Daniela Manolache, la data faptelor consilier juridic la Primăria Bradu, în prezent prim-procuror (suspendat) la Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni, delegat în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, tot pentru infracţiunea mai sus menţionată.
Fals făcut de primar
În actul de sesizare a instanţei procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: în cursul anului 2009, fraţii Lenuţa şi Jean Georgescu au depus o cerere înregistrată la Primăria Bradu, prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru o suprafaţă de 16 ha, despre care afirmau că reprezintă o diferenţă la care erau îndreptăţiţi să li se restituie. Prin adresa nr. 11354/27.10.2009, Florin Dragomir Frătică, la acea vreme primar al comunei Bradu, le-a comunicat, atestând în fals, că au de primit mai mult decât ceruseră, respectiv 19,13 ha de teren. Acesta a precizat însă că reconstituirea dreptului de proprietate nu se mai poate realiza pe cale administrativă, din cauză că termenul de depunere a cererilor a expirat chiar din culpa Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu şi a lăsat să se înţeleagă faptul că singura posibilitate rămânea deschiderea unui proces în instanţă.
Instanţa, indusă în eroare
În acest context, Lenuţa şi Jean Georgescu au acceptat să deschidă un proces în care să pretindă cele 19,13 ha teren, aşa cum le comunicase primarul Frătică, deşi cunoşteau că nu mai aveau dreptul să li se reconstituie teren în baza legilor fondului funciar. Argumentele folosite în cererea de chemare în judecată au fost preluate chiar din adresa nr. 11354/27.10.2009, comunicată de edilul de la acea vreme. În timpul procesului care a urmat, Frătică şi-a luat măsuri ca apărarea făcută în faţa instanţei să nu zădărnicească obiectivul atribuirii terenurilor cu pricina.
Prin apărarea pe care a făcut-o şi prin poziţia procesuală de susţinere a pretenţiilor celor doi reclamanţi, adică fraţii Georgescu, fostul edil Frătică a determinat formarea convingerii instanţei de judecată în sensul recunoaşterii pretenţiilor deduse judecăţii.
Sentinţa n-a fost atacată
În calitate de consilier juridic care a reprezentat la proces pârâta Comisie locală de fond funciar Bradu, Maria Daniela Manolache a redactat acte (întâmpinare, documente depuse în susţinerea întâmpinării, concluzii scrise) care sprijineau de fapt poziţia reclamanţilor, nicidecum a comunei, cu toate că şi ea avea cunoştinţă că pretenţiile lor sunt neadevărate. În acest fel, a determinat instanţa să recunoască pretenţiile solicitate de către reclamanţii Lenuţa şi Jean Georgescu şi chiar să recunoască pretenţii mai mari decât ar fi putut reflecta actele pe care aceştia le depuseseră în susţinerea cererii de chemare în judecată. După comunicarea sentinţei astfel obţinute, deşi cunoştea foarte clar că este netemeinică, Florin Frătică nu a recurs la nicio cale de atac, deşi legea îl obliga să conteste decizia, astfel că sentinţa instanţei de fond a rămas definitivă prin nerecurare.
Falsul a continuat
Lucrurile nu s-au limitat la atât, fiindcă după obţinerea hotărârii, primarul Frătică a întreprins demersuri pentru a se acorda despăgubiri într-un cuantum cât mai mare decât cele echivalente valorii reale a terenului. Între altele, în dosarul de despăgubire el a atestat în fals că terenul în cauză ar fi fost situat în intravilanul comunei Bradu. Prin urmare, demersurile descrise mai sus au generat un folos patrimonial pentru coinculpaţii Lenuţa şi Jean Georgescu, constând în recunoaşterea în mod injust de către instanţa de judecată a unui drept de proprietate pentru o suprafaţă de 19,13 ha teren, precum şi prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma plătită ca despăgubire pentru terenul cu pricina în valoare de 35.035.511 lei, sumă acordată de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă cu suma respectivă, în cauză s-a instituit sechestru asupra a 21 de imobile, terenuri situate în intravilanul şi extravilanul judeţelor Argeş şi Tulcea, aparţinând inculpatului Florin Dragomir Frătică, iar dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsura asigurătorie dispusă în cauză.
