Paula Popeanu are 20 de ani, este studentă în anul I la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Piteşti, secţia SPM, specializarea handbal. Practică handbalul de 10 ani, a evoluat la mai multe echipe, având, la un moment dat şi dublă legitimare. În prezent, evoluează la FC Argeş UPIT.
Povestea ei
„De mică am avut o mare atracţie pentru sport – ne-a spus Paula. Tata şi mama au jucat handbal, fratele meu – fotbal. Într-o zi, mă uitam cu mama la un meci cu echipa a României şi m-a fascinat. Am întrebat dacă pot să fac şi eu la fel. Aşa am fost îndrumată la primul club unde am învăţat ce este handbalul: CS Olimpia Târgu Mureş.”
Despre reuşite, Paula are multe de spus: „Am ajuns la două turnee finale. În primul, deşi jucam la junioare mai mari cu doi ani decât mine, am reuşit să ne clasăm cu echipa, CS Marta Baia Mare, pe locul 5, respectiv pe 4, cele mai bune din ţară, fiind la un pas de bronz. În 2016, cu echipa Anghel Saligny din Baia Mare, am luat medalie de bronz. De asemenea, o mare realizare este faptul că am avut ocazia de a mă antrena alături de jucătoare precum Jenica Rudics, Raluca Mihai şi Claudia Cetăţeanu, de la care am avut de învăţat atât în teren, cât şi în viaţa de zi cu zi”.
Viaţa de sportiv nu este deloc uşoară. Paula a simţit asta pe propria piele: „Am avut foarte multe momente grele, am vrut să renunţ, să mă întorc acasă, fiind plecată de la 16 ani; a fost dificil să mă descurc într-o lume străină. Au fost zile în care, după fiecare antrenament, o sunam pe mama şi plângeam.”
„E greu”
„Deşi este un sport dur, de contact, acest lucru nu face decât să te călească – ne-a spus Paula. Femeile, în general, sunt sensibile; nu spun că handbalistele n-ar fi, dar nu le afectează orice, fiind trecute prin multe experienţe. În aceşti ani am observat diferenţa între sportive şi fetele obişnuite. În primul rând e vorba de gândire, maturitate, personalitate. Nu este greu să fii fată şi sportivă, e o combinaţie frumoasă, atractivă, dar şi cu multe sacrificii. E greu să te împarţi în mai multe locuri, să fii dimineaţa la ora 8 la cursuri, la ora 10 la antrenament, apoi jumătate de oră liberă, facultate, după care, între 17 şi 19, iar antrenament.”
Idolul Paulei este Cristina Neagu, cea mai bună jucătoare din lume, şi speră ca într-o zi să aibă ocazia de a o cunoaşte. „Visul meu este ca peste doi, trei ani să ajung în Liga Naţională, să joc la echipa României, să cânt Imnul şi să fiu mândră că-mi reprezint ţara şi familia!”
