Nu ştiu cum să definesc mai bine politica actuală. Aş putea spune că principala ei caracteristică este minciuna. Se minte cum se respiră. Or, politica ar trebui considerată o activitate social-morală a cetăţenilor dintr-un stat, bazată pe curentele de opinie publică conştientă. Aşadar, politica nu trebuie înţeleasă ca o acţiune egoistă, deasupra vieţii statului, ci ca o activitate întemeiată pe moralitatea cetăţenilor, controlată şi sever îndrumată de opinia publică, în vederea satisfacerii tuturor necesităţilor vieţii sociale. Or, azi se minte de îngheaţă apele în plină vară. Mihai Eminescu spunea cândva că românul este omul care nu poate spune nicio minciună pe care să n-o creadă. Şi acest lucru se datorează faptului că nimeni, de fapt, nu crede pe nimeni, toţi ştim despre ce e vorba. Se minte pentru că nimănui nu-i pasă de altcineva.
Prin urmare, în România se minte şi se manipulează fără nicio reţinere. De exemplu, guvernanţii au spus că începând cu 1 ianuarie 2018 vor creşte salariile cu 25%, fără să precizeze că este vorba de salariile brute. Concret, la 1.000 lei brut angajatul plătea 32% contribuţii (pensie, sănătate, şomaj, impozit 16%), rămânând cu 680 lei. De la 1 ianuarie 2018, vor creşte salariile cu 25%, iar angajatul va avea 1.250 lei brut. Din aceşti bani se vor reţine 32% şi se vor adăuga contribuţiile angajatorului – 18%, rezultând un total de 50%. Deci, jumătate din 1.250 lei se va duce la stat, iar jumătate va rămâne la angajat – 625 lei. Rezultă că angajatul va avea salariul mai mic decât înainte de 1 ianuarie 2018. Cine va câştiga însă? Vor câştiga cei cărora le-au crescut salariile înainte de 1 ianuarie 2018, respectiv politicienii, primarii şi funcţionarii din consiliile judeţene şi din primării. La fel, premierul Mihai Tudose a declarat recent că prin lume au fost nişte uragane şi au influenţat preţul barilului pe plan mondial, justificând astfel creşterea preţului la carburanţi.
Spre deosebire de Tudose, şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pare să nu fi văzut scumpirile de la pompă. Dar ceea ce nu spun politicienii noştri este că uraganul care a venit peste România nu e unul provocat de natură, nu e vreo furtună sau vijelie, ci e însăşi coaliţia aflată azi la guvernare. Iar epicentrul uraganului PSD+ALDE este reprezentat de Lia Olguţa Vasilescu. Când vorbeşte, această femeie parcă ar vrea să transforme o curte dosnică într-o grădină epicuriană, iar naivii cad în plasa ei. Încă de la numirea ca ministru la Muncă, posturile de televiziune sunt inundate de prezenţa acestei femei care ne dă frisoane. Iar legea salarizării unitare şi legea pensiilor au ajuns adevărate clişee metafizice. Promovarea televizată a acestor legi nu este altceva decât moment de buimăceală pentru majoritatea românilor. Unii cred în ele, alţii se îndoiesc. Creşterile de care vorbeşte Olguţa Vasilescu s-au topit deja în scumpiri. Deci, disciplina financiară nu mai funcţionează. Lipsa de răspundere a adus risipa banului public. Dar nu numai atât. Reformele pripite aduc lovituri şi mai puternice finanţelor publice. Moneda şi creditul, armătura întregii organizaţii economice, sunt zădărnicite. Ce urmează se ştie: deficite bugetare, subproducţie economică, şomaj şi sărăcirea celor mulţi. S-a ajuns la ideia de a se impozita până şi oul din gospodăria ţăranului.
Prin urmare, Lia Olguţa Vasilescu este un adevărat flagel pentru România. Sigur, oricând este nevoie de o femeie frumoasă în politică, dar această femeie trebuie să aibă experienţă şi o carieră politică în spate. În trecut, femeile erau în politică ceea ce fuseseră graţiile în vechime, adică nişte fiinţe suprasensibile care doar îi inspirau pe oamenii politici. Astăzi, însă, aceste fiinţe nu mai sunt în imaginarul nostru, ci direct în fotoliul ministerial. Liviu Dragnea nu ştie că graţiile din politica dâmboviţeană, ca şi cele antice, mai întâi încântă şi, după ce îi sfâşie pe cei ce le cad în plasă, îi plâng. Or, capitolele politice principale care trebuie aplicate României nu sunt numai cele două legi, a salariilor unitare şi a pensiilor unitare (expresie comunistă), ci următoarele: recunoaşterea şi respectarea riguroasă a drepturilor omului, instaurarea democraţiei, a statului constituţional şi de drept, disocierea radicală dintre stat şi naţiune, diminuarea cât mai mult posibil a intervenţiei statului în toate domeniile, el având funcţii precise doar în politica externă, apărare, comunicaţii şi colectarea impozitelor. Drept care, uraganul Lia Olguţa Vasilescu mătură cu aceste capitole atât de importante pentru România. Iar dacă adevăraţii politicieni se află în căutarea lânii de aur, Lia Olguţa Vasilescu şi Liviu Dragnea sunt în căutarea oii. În timp ce Călin Popescu Tăriceanu şi Varujan Vosganian caută oule din gospodăriile ţăranilor.
15 Comentarii
Valy
Avem o tara frumoasa, pacat ca e locuita
ILIE
Omul de rând o duce din ce în ce mai prost (de la salarii fără de valoare, până la umilire totală) în timp ce politicienii se umflă precum porcii.
Politicienii ne spun nouă, oamenilor de rând, că avem probleme cu vederea, că adevărul este cel care ni- l spun ei: că ei politicienii o duc prost , că nu le ajung 3000 – 4000 de euro pe lună nici să se îmbrace şi că poporul huzureşte din salariul minim pe economie.
Până una alta ei sunt cei care fac legea şi cum românul este precum mămăliga nu trebuie să se aştepte nimeni la schimbări.
Petre
De 27 ani cel mai mare URAGAN din România care s- a lăsat cu cele mai mari pierderi de vieţi omeneşti şi cu distrugeri masive se numeşte POLITICIANUL ROMÂN cunoscut în limbajul popular MAFIOTUL STATULUI.
Din punct de vedere statistic nicio altă ţară de pe glob nu s- a confruntat cu un astfel de URAGAN care să radă tot pe unde a trecut, nelăsând nici iarba să mai răsară.
Maria
De la Nistru pana la Tisa tot romanul plansu-mi-s-a!
ION
Aveţi dreptate, dar fără efect.
În ziua de azi majoritatea cetăţenilor mor cu dreptatea în mână, indiferent cărei instituţii a statului se adresează, fie ea Judecătorie, Tribunal, Poliţie, Primărie, etc.
Dai banul stai în faţă, nu dai banul ţi- o iei pe cârcă.
Concluzia cine are bani îşi cumpără dreptatea chiar dacă nu o are, iar cine nu are bani de dat chiar dacă are dreptate nu şi- o va găsi niciodată.
Uraganul artificial
E greu sa definesti politica actuala ,cea damboviteana, dar ati nimerit-o. De mintit am fost mintiti tot timpul, dar problema noastra e ca nu ne mai prindem asa usor.Pretentiile dumneavoastra, in ceea ce priveste intelegerea politicii, asa cumva doriti si cum ar trebui sa fie,nu pot fi aplicate in Romania actuala.Ce a spus Eminescu asa a ramas si peste ani.Basescu a fost mai direct in taierea salariilor. Dragnea si echipa fac acelasi lucru dar sub alta forma, mai blanda dar tot cu zgaraituri adanci.Ce ma deranjeaza e lipsa de reactie a” dumnezeului de la Cotroceni”( normal ca e cu d mic) care a spus raspicat in campanie ca in timpul mandatului sau nu se vor taia pensii si salarii.Legatura intre uragan si pretul de la pompa este aceeasi ca intre sula si prefectura.Nu simt nevoia unei femei frumoase in politica, ci a unei femei istete, cu experienta.Femeile frumoase iti iau mintile si te sfasie ,mai ales cand sunt cu mult mai tinere. Avem multe exemple de actualitate cu oameni politici si miliardari de carton, in care femeile frumoase le-au cantat” prohodul”.Cand iti tragi seva din comunism si mai esti si mincinos si politician parat ,nu ai de unde sa stii ca trebuie sa aplici politici legate de drepturile omului si toate cele pe care le-ati aratat dumneavoastra.Dragnea si Vasilescu nu au invatat de la Daea ce inseamna oaia,” acesta statuie vie care are dorinta de afi inteleasa de toti”Cand niste politicieni vor reusi sa vorbeasca atat de frumos despre cetatenii pe care-i conduc si care i-au ales, cum vorbeste Daea despre oaie, inseamna ca lucrurile incep sa se schimbe. Celor doi care vor sa umble la ouale din gospodariile taranilor le spun ca nu prea e bine ,pentru ca ouale sunt pe sezon si castigul cu e permanent. Pot umbla la oule taranilor, dar risca sa transforme Romania intr-o tara de eunuci.
Dora
Tara noastră aur poarta, noi cerșim din poarta in poarta
Anonim
Oare mai avem noi aur? Domnul acela vesnic constipat din fruntea BNR nu zice nimic de aurul din Anglia!? Despre aurul din adancuri nu avem cine stie ce date. Aurul negru, aurul verde s-au cam transformat in…La adio, tu!
EDU
După un Uragan tot mai rămâne câte ceva, dar după politicianul român numai rămâne nimic.
Şi educaţia se confruntă cu uraganul politic.
Până în prezent nu s- au înregistrat împotriviri la uraganul politic din educaţie, uraganul spulberând tot în calea lui atât educabili, cât şi cadre didactice. În picioare au mai rămas doar directori, contabili, secretare, câţiva pupincurişti de prin şcoli şi bineânţeles toţi tărăpucii de prin minister şi inspectorate.
caty
minti cu nerusinare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
IONEL
Poate ar fi bine ca Varujan Vosganian să- şi caute propriile ouă.
Dacă nu le găseşte să caute la partidul şi coaliţia din care face parte.
Probabil că ăştia nu au ouă şi au început să caute pe la alşţii.
Vorba ceea, dacă avea baba un coi ajungea ministru de război.
Constatăm, că guvernanţii noştrii sunt eunuci şi- n neputinţa lor se uită prin grădinile altora.
Mitică
Guvernanţii au încercat să ne explice că nu s- a scumpit benzina la pompă.
Da, ei au dreptate, benzina nu s- a scumpit, în schimb s- a micşorat litru, sau ocaua de pe vremea lui Cuza.
Păi de unde să ştie politicianul român cum stăm cu preţul carburantului?
Da ce ăştia sunt cu picioarele pe pământ, atâta timp cât folosesc carburanţi de contrabandă ?
Politistul
de vina sunt contabili din instituti. Fiindca nu stiu sa calculeze.
Politistul
da corect iei sunt de vina. Dar cei ce se baga peste alti cu iei ce facem, car stiu legea mai bine ca altii si ca
ION
Nu degeaba se spune că poliţiştii trebuie să umble musai câte 2. Unul ştie numai să citească, iar celălalt ştie numai să scrie.
Se pare că şi- n cazul contabilior din zilele noastre funcţionează la capacitate maximă proverbul mai sus menţionat.
Până în prezent nu mi- am dat seama din ce categorie face parte contabilul nostru. Se pare că nu ştie nici să citească şi nici să scrie.
Probabil că singura lui calificare este învârtitul sacoşilor, punerea în practică a metodei numtă birul şi rularea banului public din buzunarul instituţiei pentru satisfacerea intereselor clicii din care face parte.