Un prieten și un fost coleg, Prof. Vasile Ghițescu a trecut în eternitate, încheind tot cu un accident lumea asta. Să sperăm că va fi mai bună cea de dincolo. Și pentru el, și pentru noi!
Dumnezeu să-L ierte!
Mihai Golescu
În această dimineață, prietenul nostru de suflet, Prof. Vasile Ghițescu a plecat în Regatul îngerilor.
Zorile acestei zile au luat cu ele ca sa-așeze în Împărăția arhanghelilor pe cel care a fost un suflet de aleasă noblețe – Sile Ghițescu.
Dotat cu inteligența vie, cu talent literar și memorie prodigioasă, Sile ne privește acum de Sus găsindu-și liniștea de care avea o acută nevoie.
Dragă Sile, îl rugam pe
Bunul Dumnezeu să te ia sub protecția Sa, iubindu-te așa cum meriți și cum te-am iubit noi w prietenii tăi!
Cu adâncă durere și regret, cel pe care tu îl numeai Mitus!
Condoleanțe familie sale!
Dumitru Constantin Dulcan
Tata, Sile Ghițescu, a ajuns la Dumnezeu. Să-L ierte și să-L odihnească!
Alexandru Ghițescu
Un Comentariu
Anonim
L-am cunoscut pe distinsul profesor Vasile Ghițescu.
Fire prietenoasă, om atașat valorilor culturii, un spirit enciclopedidic îndrăgostit de literatură. Avea un zbor lăuntric, o dedicare tainică, o viață vibrantă. Prezența sa era o categorie sesizabilă în orice context, contrastând puternic cu postura sa simplă, delicată, modestă, armonioasă, plină de amprenta stilului cărturăresc. Un om elaborat, construit, sobru, meticulos, calm, distanțat retoric de răul zilei, refractar nimicului, atins de geniul semnificației.
Domnule profesor, aveți șansa să explorați viziunea Adevărului ingenuu, care v-a fascinat dintotdeauna. Aveți șansa, de-acum, să descoperiți semantica ultimativă a unui univers de valențe pe care le atingeați, înca de-aici de pe pământ, cu vârful peniței, le mângâiați cu gândul si cu inima.
Adulmecați în ceruri Taina Fericitei Rostiri! Aveți timp, de-acum, să o faceți în tihnă. Fiți binecuvântat și fericit pentru darul acelui Timp de-acolo!
Vă fericesc! Fericiți-vă!
L.G.