Cunosc oameni care, în decursul unui an, în zilele de luni nu scot niciodată bani din buzunar ca să achite facturi sau să restituie eventuale împrumuturi. N-am avut niciodată superstiţii legate de zilele de marţi şi sâmbătă creditate ca ghinioniste, de pisici negre sau de popi care-ţi taie calea. Dar să vedeţi ce mi s-a întâmplat în urmă cu câteva zile.
La ora şapte dimineaţa, în drum spre cabinet am traversat zona pietonală din centrul oraşului. Cerul plumburiu, frigul tăios şi cei câţiva trecători zgribuliţi mi-au estompat elanul cu care ieşisem din casă la gândul că a venit primăvara. Iar în locul unde cu ceva vreme în urmă eram atent să nu fiu atacat de maidanezi, cine credeţi că mi-a tăiat agale calea? Un pescăruş bătrân şi oportunist, în căutare de bucăţele de covrigi aruncate în seara precedentă de binevoitori.
Nu m-am întrebat dacă voi avea o zi bună sau una rea. Totuşi! Am început consultaţiile şi, precum într-o lege a seriilor, primii trei pacienţi au acuzat acelaşi lucru: îi mânca în fund! Ca să nu spun cuvântul ăla neaoş, acceptat cu ani în urmă chiar de academicianul Graur.
Indiferent că-i vorba de femei sau de bărbaţi, orăşeni, ţărani şi alte naţionalităţi conlocuitoare, nu-i deloc plăcut să te uiţi în locul cu pricina, unde adeseori constaţi că-i foarte adevărat faptul că românii sunt codaşii Europei la consumul de apă şi săpun pe cap de locuitor.
Fiindu-i ruşine să meargă la doctor, o sexagenară de la oraş se autotratase de vreo trei luni. Când a venit la noi avea fundul de parcă era dat cu vopsea roşie, precum vedem pe la Animal Planet că sunt maimuţele în perioada fertilă. De la o mânăstire unde fiica ei se dusese să se roage, îi adusese o cutie cu vaselină pregătită de un „fitoterapeut” de prin Bihor. Scria pe etichetă că-i un amestec rezultat din trei plante. Numai cineva dus cu capul poate folosi bazaconia asta care s-ar indica pentru „hemoroizi, arsuri de orice fel, psoriazis, crăpături de călcâie, bătături, varicocel, răni şi ulceraţii, ciuperci, acnee, coşuri şi noduli mamari”.
Autor: Viorel Pătraşcu
