Praf. Aer îmbâcsit. Ambalaje, resturi de mâncare, bidoane goale. Imaginea deplorabilă a unui pasaj subteran care, paradoxal, are în limbajul comun al piteşteanului de rând nume de floare: „Magnolia”. Dar miros de tomberon. E „fotografia” unei lucrări în care beneficiară este municipalitatea, iar păgubiţii, noi toţi, contribuabilii.
Ca o catacombă
Pasajul subteran „Magnolia” care traversează bulevarul I.C. Brătianu a devenit subiectul mai multor reportaje publicate în ultimele luni în paginile cotidianului nostru. Am venit astfel în întâmpinarea cetăţenilor revoltaţi de ceea ce se întâmplă în acest „caz”. Căci a devenit un „caz” pe care primăria, beneficiară a lucrării ce trebuia finalizată de mult, nu are pârghiile necesare să îl rezolve. E penalizată financiar firma, i se dă certificat negativ, primarul trece des pe acolo, a fost şi zilele trecute. Dar pe cetăţean îl interesează prea puţin asta. El vrea curăţenie în pasaj. Şi lumină. Şi siguranţă. Vrea normalitate.
Cu viteza melcului, firma de construcţii din Slatina şi-a făcut treaba de ochii lumii. Au fost montate cele două copertine noi la intrările în pasaj, au fost refăcuţi pereţii exteriori. Dar… atât. O parte din schele au rămas. O grămadă de nisip împrăştiat de vânt, resturi de materiale de construcţie, plasa şi panourile ce delimitau şantierul. Totul încremenit. Precum scările rulante care, desigur, nu pot fi trecute în contul firmei de construcţii. Nici mizeria din pasaj. Felii de pizza, biscuiţi, ambalaje de tot felul. Gândacii probabil apar noaptea. Spaţiile comerciale sunt închise, spre disperarea agenţilor economici care îşi câştigau pâinea din vânzarea obiectelor vestimentare. Atmosferă de pustiu. Miros urât. Senzaţie stranie de catacombă. Aşa se explică de ce rareori femeile trec prin pasaj. Adolescentele nici atât nu coboară scările.
De teamă, de urât, de silă sau lehamite. Mai bine îşi riscă viaţa trecând strada pe toată lăţimea lui de 16 metri, pe la suprafaţă, printre maşini. Cum se întâmpla atunci când pasajul a fost vreme îndelungată închis. Acum se poate traversa. Dar cine intră se grăbeşte să iasă dintr-un subteran mizerabil, care nu face cinste unui Piteşti civilizat şi, chipurile, european…
